Cuvantul "drept" este folosit in mai multe acceptiuni. El deriva de la latinescul directus, luat in sens metaforic (directus de la dirigo, dirigere, care insemna "drept" - orizontal sau vertical - de-a dreptul, direct, directie, linie dreapta). In limba latina insa, cuvantul care corespundea substantivului drept, era jus (drept, dreptate, legi). Cuvantul este intalnit si in alte limbi, cu aceeasi semnificatie: droit, la francezi; dritto, la italieni; derecho, la spanioli; recht, la germani; right, la englezi.
Intr-un prim sens, cuvantul drept semnifica stiinta dreptului: ansamblul de idei, notiuni, concepte si principii care explica dreptul si prin intermediul carora dreptul poate fi gandit. In afara acestei acceptiuni, cuvantul drept mai semnifica si facultatea unui subiect de a-si valorifica sau de a-si apara impotriva tertilor un anumit interes, legalmente protejat. in diverse declaratii asupra drepturilor omului se are in vedere o asemenea acceptiune a drepturilor individuale. Acesta este dreptul subiectiv si el implica categoria de libertate.