Termenul de estetica este un calc dupa cuvantul grecesc aisthesis, cuvant care denumea capacitatea noastra de a simti. Aisthesis insemna in greaca veche deopotriva: senzatie, perceptie, simtire, respectiv actiunea si rezultate functionarii celor cinci simturi prin intermediul carora suntem in permanent contact cu lumea interioara si exterioara noua.
Dar aisthesis insemna si cunoasterea naturala omeneasca, ceea ce dobandim in mod firesc si direct prin practicarea vietii noastre in comun. Cunoasterea naturala isi are geneza in structurile sensibile omenesti, in starea sufleteasca globala care sintetizeaza in mintea noastra datele lumii externe, starile si trairile interne. Prin cunoasterea naturala realizam identitatea cu sine a fiintei noastre individuale si, totodata, dobandim, prin intermediul identificarilor de toate genurile, reprezentari asupra lumii in care traim: stim cine suntem, unde suntem, cum ne diferentiem de altii, ne cunoastem preferintele, stim ce ne place ori ce nu ne place etc. in consecinta, aisthesis desemneaza acea facultate de cunoastere prin care omul dobandeste, in mod natural, reprezentari ale lumii interioare si exterioare. Prin intermediul mecanismelor ei naturale de functionare, noi locuim intr-o lume familiara, cunoscuta de la sine si, desigur, de la sine-inteleasa.
Analiza etimologica a acestui cuvant si intelesurile cu care a circulat in gandirea greaca veche de la presocratici la Plotin ne pot indica1, cel putin in parte, si intelesurile cu care a fost investit aisthesis-ul de catre Alexander Gottlieb Baumgarten (1714-1762), parintele esteticii.
CUPRINS
A) Preliminarii
1. Aparitia esteticii ca disciplina autonoma de investigatii teoretice
2. Obiectul de studiu al esteticii. Estetica filosofica (filosofia artei) si esteticile particulare
3. Prescriptiv versus normativ. Creatie artistica si stiinta teoretica - interferente
4. Virtutile explicative ale conceptul de paradigma in investigatiile teoretice ale artei
a) Rolul presupozitiilor in cunoasterea estetica
b) Paradigma – un concept teoretic revolutionar
B) Paradigma artei si frumosului in antichitatea greceasca
I. Téchne in spatiul culturii grecesti
1. Téchne - un concept polisemantic
2. Fundamente ontologico-religioase ale practicilor si gandirii artistice grecesti
3. intre apolinic si dionisiac - practici artistice si reprezentari teoretice
II. Cuvintele fundamentale ale esteticii grecesti
1. Precizari metodologice
2. intelesuri ale sufletului – incursiuni in universul dihotomiilor conceptuale grecesti
3. Arta – forma de viata si mijloc de cunoastere. Specificul cunoasterii poietice
III. Teorii asupra artei in paradigma estetica greceasca
1. Preliminarii conceptuale
2. Teoria mimetica
3. Teoria catharctica
4. Teoria iluzionista
IV intelesuri ale Frumosului in estetica greceasca
1. Preliminarii conceptuale
2. Sensuri etimologice
3. Teorii ale frumosului
a) Frumosul ca armonie, teoria armonica sau Marea Teorie
b) Teoria erotica a frumosului. Frumosul inteligibil
c) Teoria pragmatica. Frumosul ca utilitate si placere
C) Paradigma artei si frumosului in Evul Mediu crestin
I Specificul esteticii medievale. Context interpretativ
1. Precizari metodologice
2. Fundamente ontologico-religioase ale practicilor si gandirii artistice medievale
3. Simbolul - dialectica dintre vazut si nevazut
3
3
II. Teorii ale artei si frumosului in lumea medievala
1. Preliminarii. Caracteristici ale esteticii medievale
2. Estetica luminii
3. Dihotomia frumosului in estetica medievala. Frumosul metafizic versus frumosul sensibil
4. Forma – un concept plurisemantic
III. Teorii ale artei si frumosului in lumea bizantina. Razboiul icoanelor
1. Cultura europeana rasariteana - caracteristici generale
2. Razboiul icoanelor
3. Frumosul metafizic versus frumosul sensibil. Teorii reprezentative
a)Vasile cel Mare
b) Dionisie Areopagitul
IV. Teorii ale artei si frumosului in lumea occidentala
1. Cultura europeana apuseana - caracteristici generale
2. Frumosul metafizic versus frumosul sensibil. Teorii reprezentative ale artei si frumosului
a) Aureliu Augustin
b) Thoma d’Aquino
V. Conditia artei si artistului in lumea medievala. Reprezentari teoretice.
1. Artele liberale - precizari terminologice si conceptuale
2) Conditia artelor vizuale in Evul Mediu
3) Estetica artelor vizuale
4) Conditia artistului plastic
