In trecutul indepartat (credinta care s-a perpetuat din pacate pe alocuri, mai mult sau mai putin pana in zilele noastre) se credea ca o persoana cu o tulburare mentala este posedata de duhuri rele, demoni. N-am fi amintit aceasta credinta daca ea nu ar fi modelat modalitatile de actiune sociala in "tratamentul" acestor afectiuni. Pentru exorcizarea acestor entitati malefice erau folosite diferite mijloace precum magia, rugaciunea sau prescrierea unor leacuri (cel mai adesea din plante). Daca aceste tratamente esuau, se trecea la tratamente cu adevarat inumane precum biciuirea, infometarea, lapidarea ori alte maniere de tortura, urmand rationamentul ca trupul bolnavului trebuie sa devina o gazda neplacuta pentru demoni. Evident ca aceste practici aveau la baza concepte eronate despre natura si geneza bolilor psihice.
Medicul grec Hipocrate (aprox. 460 - 377 i.Ch.) a respins explicatia demonologica si a interpretat tulburarile mentale ca fiind rezultatul unor dezechilibre ale fluidelor existente in organism. Dupa cum se stie, el este cel care ne-a lasat si renumita tipologie temperamentala pornind de la cele patru fluide (sange, limfa, bila galbena si bila neagra). Aceste doua interpretari formeaza un corp teoretic comun si au avut o influenta importanta in psihologie. Hipocrate precum si medicii greci si romanucare i-au succedat, au. militat pentru un tratament mai uman aplicat celor bolnavi mintal. Atitudinea lor terapeutica se referea la alienatii mintal, la bolnavii cu afectiuni mentale severe de genul psihozelor.
Curs de psihologie. Subiecte de examen la psihoterapie
label
Cursuri
calendar_month
2008-02-18, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:55
history_edu
vedetutza