Curs de Teologie Fundamentala si Dogmatica

label Cursuri autorenew 2025-09-29, 16:58 history_edu PR.VALER BEL
Parintii Bisericii au mostenit din cultura lumii antice un concept de materie care se opunea intruparii Logosului prin caracterul ei amorf si pacatos. Dupa cum este cunoscut, filosofia platonica cauta sa elibereze sufletul din catusele carnale si pacatoase ale trupului, pentru ca el sa se poata odihni in sfera ideilor eterne. Primul dintre Parinti care a intreprins o adevarata reconstructie a cosmologiei antice pe baze revelationale, pentru ca sa depaseasca opozitia lumii sensibile fata de cea inteligibila, a fost Sfantul Atanasie cel Mare.



In lumina Revelatiei divine, el a convertit cosmologia dualista si panteista a lumii antice intr-o cosmologie crestina, in care lumea inteligibila si lumea sensibila alcatuiesc o singura lume prin ordinea armonioasa si rationala a creatiei, care isi are centrul de gravitatie in Logosul Tatalui, prin Care toate au fost facute (Ioan 1, 1-3). „Deci, zice Sfantul Atanasie, acelasi Cuvant atotputernic, atotdesavarsit si sfant al Tatalui, salasluindu-Se si intinzand puterile Lui in toate si pretutindeni si luminand toate cele vazute si nevazute, le tine si le strange, nelasand nimic gol de puterea Lui, ci dandu-le viata tuturor si pazindu-le pe toate impreuna si pe fiecare in parte... uneste partile cu intregul si carmuindu-le pe toate cu porunca si voia Sa, alcatuieste o singura lume si o unica randuiala armonioasa a ei, El insusi ramanand nemiscat, dar miscandu-le pe toate, prin crearea si oranduirea lor, dupa bunavoirea Tatalui" . La randul sau, Sfantul Maxim Marturisitorul vede si el intreaga creatie prefigurata intr-un ansamblu de ratiuni eterne ale lui Dumnezeu, care se ramifica din unitatea lor in opera de creare a lumii si se intorc in unitatea lor in Logosul suprem, conferind lumii caracterul ei rational, „panarmonios kosmou sintaxis", cum spune Sfantul Atanasie. Lumea ca natura se dovedeste astfel o realitate rationala care exista pentru dialogul interuman . Potrivit Revelatiei divine, intreaga creatie isi pastreaza unitatea ontologica in ordinea rationala care izvoraste din Logosul divin si constituie un mijloc de dialog intre om si Dumnezeu.

Rationalitatea creatiei permite omului sa descopere ratiunile lucrurilor pentru folosul lui material si pentru sensul spiritual al vietii si existentei lui. Rationalitatea lumii isi descopera sensul prin faptul ca se completeaza cu rationalitatea subiectului uman. Mai presus de toate, rationalitatea creatiei este mijlocul prin care Dumnezeu ne conduce catre El in vederea dezvoltarii noastre biologice si spirituale. Datorita rationalitatii ei, lumea este lumina inepuizabila, conform cuvantului romanesc „lume", care vine din latinescul lumina. Lumea se lumineaza in relatia ei ontologica cu Dumnezeu, Care este sensul ei suprem . Pe masura ce se cunosc lucrurile se cunoaste mai mult intelepciunea lui Dumnezeu, iubirea lui Dumnezeu fata de oameni si sensurile mai profunde ale existentei umane.