Viata incepe odata cu unirea a doua celule in corpul uman. In acel moment, mostenirea noului individ este stabilita, dandu-i acestuia un aspect fizic unic si anumite inclinatii catre trasaturi de personalitate specifice sau abilitati mintale. Aceasta compozitie genetica se exprima doar intr-un context precis, impreuna determinand modul in care va arata si se va comporta persoana.
Daca luam in considerare faptul ca dupa 38 de saptamani, cele doua celule microscopice s-au transformat intr-o fiinta umana viabila, pare destul de clar faptul ca in perioada prenatala au loc mai multe modificari decat in orice alt interval al vietii. Structurile si functiile care vor aparea in aceasta perioada vor forma elementele bazale ale alcatuirii fizice si ale comportamentului pentru tot restul vietii.
De-a lungul istoriei, oamenii au formulat un mare numar de credinte si superstitii despre inceputurile vietii umane. Pana in secolul al XVIII-lea, era o credinta comuna faptul ca viata incepe printr-o miniatura completa si perfect functionala a fiintei umane, iar de-a lungul perioadei prenatale aceasta miniatura nu face altceva decat sa se mareasca.
O importanta "controversa" a acestei perioade a constituit-o originea acestui fat preformat. Unii biologi considerau ca el era continut in ovulul matern iar spermatozoizii paterni au doar rolul de a stimula dezvoltarea acestuia. Altii pretindeau ca fatul preformat exista in capul spermatozoizilor, iar uterul matern servea pe post de incubator. Anton van Leeuwenhoek, inventatorul microscopului optic a sustinut ca folosind noul sau instrument a vazut in spermatozoid mici animale de ambele sexe care se impreunau pentru a forma alte noi animale. Mai mult, alti cercetatori ai vremii au afirmat ca pot diferentia spermatozoizii de cal de cei de magar pentru ca animalutele din cei ai magarului au urechile mai lungi.
