Ca orice raport juridic si raportul de drept administrativ este în esenta o relatie sociala reglementata normativ, care se naste, se modifica si se stinge în cadrul si pentru realizarea puterii executive cu respectarea regimului de drept public.
Cu alte cuvinte, autoritatea publica pentru a fi parte într-un raport de drept administrativ trebuie sa exercite puterea publica, adica sa exercite atributii legale care presupun un comandament al puterii de stat. Spre exemplu, primarul unei localitati desi este definit de lege ca fiind o autoritate publica având competenta de a actiona ca parte în raporturi de drept administrativ, el nu va participa ca parte numai în aceste tipuri de raporturi juridice, ci si în raporturi de drept civil, dreptul muncii, procesuale, etc. Atunci când primarul încheie contracte de munca cu personalul din subordinea sa, el devine parte în raporturi juridice specifice dreptului muncii sau un alt exemplu, primarul poate reprezenta unitatea administrativ-teritoriala din care face parte în calitate de persoana juridica de drept public, în raporturile procesual-civile, caz în care de asemenea nu se afla în raporturi de drept administrativ, ci în raporturi de drept procesul-civil.
În cazul persoanelor fizice în cadrul dreptului administrativ nu se aplica regula capacitatii civile deoarece în raporturile de drept public va prima întotdeauna interesul general, iar nu cel individual, drept urmare ca o atare persoana sa fie parte într-un raport juridic de drept administrativ nu este nevoie sa aiba deplina capacitate de exercitiu.
