CURS DREPT CIVIL: STATUL SI DREPTUL MEDIEVAL IN TARILE ROMANE

label Cursuri autorenew 2025-09-29, 16:55 history_edu AlexandruS
Principala institutie in feudalismul romanesc a fost domnia. Termenul de domn a fost preluat din limba latina, inseamna stapanitor si a inlocuit termenul de voievod (provine din limba slavona si se refera la conducator de oaste). La inceput, statul se confunda cu pers domnitorului, atributiile domnitorului se evidentiau in 2 planuria) In plan intern - indeplineau functii administrativa, functie militara, era conducator suprem al armatei, functie judecatoreasca, adica el repezenta ultima instanta, dar hotararile sale erau valabile numai pe perioada vietii, functia legislativa - elabora norme juridice cu caracter general, care erau apoi adoptate de sfatul domnesc si de adunarea pe stari. b) Pe plan extern- se ocupa de politica externa a statului - semna tratate, in cazul in care domnitorul era minor, bolnav, plecat la razboi, se instituia regenta ( care erau guvernare provizorie care asigurau continuitate) regenta a fost inlocuita in a doua jumatate a secolului al XVI-lea cu locotenentea domneasca care s-a extins si la situatiile in care domnitorul fugea sau era mazilit de catre turci. Aparatul de stat al moldovei si al tarii romanesti era format din dregatorii centrale si locale. Aceste dregatorii erau conduse de dregatori civili,miltari,etc.La randul lor dregatorii civili erau:- logofatul, purtatorul sigiliului, se ocupa de procese privinad proprietatea. Al doilea era vornicul, acestea avea taributii judiciare minore dar si atributii militare, al treilea era postelnicul, dreptul de a judeca intreaga curte domneascaAl patrulea dregator, virstielnicul, apoi paharnicul, stolnicul, comisul se ocupa de grajdurile domnesti.Din pct de vedere organizatoric, tara romaneasca era organizata in judete iar Moldova in tinuturi. Tinuturile erau conduse de judeti, vornici, parcalapi. Translivania - Conducerea politica centrala a transilvaniei era asigurata in perioada cand s-a aflat sub stapanirea ungariei de catre un voievod. In anul 1541 Transilvania a devenit pincipat autonom sub suzeranitatea imperiului otoman. Cu aceatsa ocazie, s-a constituit ca organism politic si constitutional Dieta. Dieta delibera in probleme administrative judiciare si legislative. In 1691 conform diplomei Leocoltine a fost constituit Guberniul care reprezenta un consilu intim al guvernatorului transilvaniei. Comitate regale si nobiliare care erau conduse de un comite numit rege sau voievod si de vice comite.Fiscalitatea reprezinta obligatiile pe care locuitorii le aveau catre statul feudal. Principalele dari erau - in munca, darile in produse (disma) care purta diferite denumiri in cele 3 tari, a treia dare este o dare in bani, care in tara romaneacsa se numea bir. Dreptul romanesc in perioada medievala:- Justitia feudala a imbracat urmatoarele caracteristici. Amestecul puterilor in stat. Inexistenta autoritatii de lucru judecat. Confuzia intre jurisdictia civila si dominatia claselor privilegiate. Instantele judecatoresti erau de 2 categorii:a) instante supreme (Domnul si sfatul domnesc in tara romaneasca si moldova, iar in transilvania, scaunul de judecata al voievodului) b) Instantele locale (instante satesti, instantele tinuturilor in Moldova, instantele judetului in tara romaneasca si instantele comitatului transilvania). Proprietatea era divizata in mai multe tipuri in functie de titularul acestui drept.a) Proprietatea domneascab) Proprietatea bisericeascac) Proprietatea feudalilor laici care include bunuri mobile si imobile, obtinute originar (prin defrisare sau fara stapan) sau puteau fi obtinute si derivat (prin donatii, acte intre vi sau acte mortis causa)d) Proprietatea funciara urbana, includea vatra oraselor si terenul din imprejurul acesteiae) Proprietatea taraneasca - apartinea taranilor liberi si era alcatuita din tarina, moara, iazuri, padurile. O alta institutie este casatoria, casatoria era monogama si presupunea ca prelungire a obiceiurilor geto-dace, consimtamantul liber al tinerilor.Casatoria presupunea 2 etape - logodna (contactata cu ocazia petitului) si a doua etapa, ceremonialul de nunta care debuta cu o cununie religioasa.Rudenia in perioada feudala este de mai multe feluri:a) rudenia naturala (de sange), se stabilea dupa tata, daca nu exista tata,dupa mama. Rudenia crea drepturi si obligatii de ajutor reciproc dar si vocatie succesorala. b) Rudenia pin alianta ( care avea la baza casatoria )c) Rudenia spirituala rezulta din botezd) Rudenia prin infratire sau infiereAvea la baza cutumele, astfel in moldova, transmiterea mostenirii se intemeia pr principiul egalitatii intre sexe , in timp ce in tara romaneasca se aplica privilegiul masculinitatii, respectiv cei care veneau la mostenire erau barbatii. Dreptul penalIn statele feudale se intalnesc resturi de justite privata. Aceasta imbraca 2 forme:a) compozitiunea care presupunea o intelegere intre faptuitor si victima conform careia pt a-si rascumpara vina, faptuitorul dadea o suma de bani sau unele bunurib) Razbunarea sangelui (legea talionului)Se cunosteau 2 forme de raspundere penala colectiva. Se numea Desugubina care presupunea pt de-o parte raspunderea intregii comunitati pe teritoriul careia se savarsea infractiune si apoi raspunderea penala a familiei.Organizarea judecatoreascaProcedura de judecata in evul mediu, mentionam mai multe categorii de probe.a) Probe scrise (Hrisoave), cartile domnesti si zapisurile individuale.b) Probele orale, marturiile erau probe orale, marturisirile si juramantul pe biblie si a treia categorie de probe, probele preconstituite (Adalmasarii) in cazul contractelor de vanzare-cumparare.Primele codificari. Dupa formarea statelor feudale romanesti, pinciparea preocupare a domnitorilor a fost sa asigure stabilitatea. Aceasta preocupare s-a concretizat in primele codificari ale unor norme de drept. Aceste codificari sunt:a) "Invataturile lui Nea Goe Basarab catre fiul sau Teodosie".b) Era o amestecatura de filozofie, de politica dar viza si unele aspecte juridice. A doua codificare, Pravilele scrise in limba slavona (pravila de la targoviste, pravile de la Putna, pravile de la Bistrita si Pravila de la Galati)c) Praviile scrise in limba romana, cea mai importanta este pravila de la Govora, numia si pravila cea mica, alcatuita in 1640 din porunca lui Matei Basarab, aceasta era o lege bisericeasca dar includea si norme juridice privind familia (casatoria, adoptie) mostenire, martori, infractiuni si pedepse. d) Cartea romaneaca de invatatura (1646) Este prima pravila oficiala a Moldovei tiparita la manastirea 3 ierarhi din Iasi.e) Indreptarea Legii ( mult asteptata pravila cea mare) tiparita la targoviste, este cea mai importanta lucrare juridica, elaborata in timpl domniei lui Matei Basarab.Pravila cea mare constituite prima modificare a nomo canoanelor Bizantine intr-o forma originala, adica prin preluarea unor aspecte perene ale dreptului cutumiar romanesc care se expima ius valahicum.