CURS DREPT CONSTITUTIONAL: JURISDICTIA

label Cursuri autorenew 2025-09-29, 16:55 history_edu Anonim
Capitolul I - JURISDICTIA SI ROLUL EI IN STATUL DE DREPT1. Notiunea de jurisdictieSistemul judiciar, reprezinta in orice stat democratic o componenta esentiala a civilizatiei si progresului social, constituie o importanta disciplina juridica care se studiaza azi in majoritatea facultatilor de drept din tarile democratice.Conceptul de jurisdictie are multiple acceptiuni, doua dintre acestea sunt relevante inprocesul de infaptuire a justitiei si prezinta interes pentru studiul organizarii judiciare din orice stat democratic.intr-o prima acceptiune , termenul de jurisdictie desemneaza "puterea de a decide asupra conflictelor ivite intre subiecte de drept-persoane fizice sau juridice-prin aplicarea legii". Termenul provine din limba latina, de la jurisdictio, cuvint compus din jus (drept si dicere (a spune, a pronunta, care inseamna a pronunta dreptul.intr-o a doua aceptiune, jurisdictia desemneaza totalitatea organelor prin care statul distribuie justitia. Constitutia si legea de organizare a sistemului judiciar se refera uneori la "instante" si "tribunale" tocmai in aceasta acceptiune. Acesta acceptiune a conceptului de jurisdictie prezinta interes teoretic si practic din punct de vedere al studiului organizarii sistemului judiciar2. Delimitarea activitatii judiciare de activitatea celorlalte autoritati publiceIn activitatea judiciara se delimiteaza in mod esential de atributiile si actele autoritatii legiuitoare. Deosebirile vizeaza organizarea, constituirea si activitatea celor doua categorii de autoritati precum si existenta unor proceduri diferite prin care se realizeaza functia judiciara si legislativa.Organele legislative se constituie in urma alegerilor organizate conform legii fundamentale si legilor organice dezvoltatoare. Mandatul organelor legiuitoare este limitat in timp, in prezent la o durata de patru ani, conform prevederilor Constitutiei adoptate in anul 1991. organele judiciare sunt numite, iar judecatorii beneficiaza de inamovibilitate in functie. Forul legislativ suprem poate fi sesizat doar de Guvern, deputati, senatori si de un numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot, art.74 alin.1 din Constitutie. Activitatea de elaborare a legilor reprezinta substanta intregului organism legislativ iar aceasta activitate se infaptuieste in baza unei proceduri specifice ce reglementeaza nu numai initiativa legislativa, ci si modul de adoptare a legilor sia hotaririlor, trimiterea proiectelor de legi si a propunerilor legislative de la o camera la alta, medierea, promulgarea legii etc.Sesizarea organelor judiciare se face printr-o cerere. Din punct de vedere formal activitatea legislativa se concretizeaza in norme-legea formala-iar activitatea judiciara se materializeaza intr-o hotarire-sentinta sau decizie.Intre activitatea judiciara si cea legislativa exista si o interactiune logica determinata de imperativul unei bune functionari a mecanismelor statale. Problema reala nu este aceea a unei "delimitari" sau "separari" rigide a "puterilor", ci a unei fructuoase colaborari intre autoritatile statului.Astfel, autoritatea legiuitoare exercita un control asupra modului de organizare si functionare a instantelor judecatoresti. Acest control se exercita prin normele stabilite de forumul legislativ privitoare la organizarea, la atributiile instantelor si la procedura judiciara. Un asemenea control trebuie sa fie destinat optimizarii actului judiciar si nu poate constitui in niciun caz o imixtiune in activitatea concreta de judecata.Autoritatea judecatoreasca exercita si ea un control asupra "puterii" legislative, concretizat in competenta atribuita acesteia in materie electorala, in cauzele penale privind pe senatori si deputati, precum si prin interpretarea pe care instantele o dau legilor cu prilejul aplicarii lor.Autoritatea judecatoreasca se afla intr-un raport, de "dependenta" relativa fata de organele administrative. Spunem "dependenta" relativa intrucit in activitatea judiciara judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.Un alt aspect al aceleiasi "relative dependente" rezulta si din imprejurarea ca judecatorii si procurori sunt numiti in functie de Presedintele Romaniei. Totusi, o atare "dependenta" este formala caci rolul de organ de disciplina revine Consiliului Superior al Magistraturii, art.134 alin.2 din Constitutie, iar numirea in functie a magistratilor se face la propunerea aceluiasi organ, care este veritabil "Guvern al magistraturii".Autoritatea judiciara exercita un control asupra "puterii" executive, control realizat in cadrul procedurii privind solutionarea cauzelor persoanelor vatamate in drepturile lor de catre administratie printr-un act administrativ sau prin esolutionarea unor cereri in termenul legal (procedura conteinciosului administrativ).