Dreptul fiscal – definit ca fiind format din totalitatea actelor normative care reglementeaza relatiile de constituire, repartizare si utilizare a fondurilor banesti ale statului si ale institutiilor publice, destinate satisfacerii sarcinilor social-economice ale societatii.
Finantele publice – sau relatiile financiare sunt raporturi social-economice de formare si repartizare sub forma baneasca, care apar in legatura cu constituirea si utilizarea resurselor necesare functionarii si dezvoltarii generale a societatii.
Trasaturile relatiilor financiare sunt:
-relatiile financiare sunt relatii cu caracter economic;
-relatiile financiare apar in forma baneasca;
-relatiile financiare sunt relatii fara echivalent;
-relatiile financiare nu se ramburseaza.
Finantele publice indeplinesc 2 functii :
a. de repartitie – care se realizeaza in doua momente : - formarea resurselor ; - repartizarea mijloacelor banesti (redistribuirea venitului national) ;
b. de control.
Izvoarele dreptului financiar – alcatuite din totalitatea actelor normative care reglementeaza raporturile juridice financiare.
in raport cu gradul de generalizare sau specificitate avem:
a. Izvoare comune ale dreptului financiar:
- legea fundamentala a tarii – Constitutia (aici sunt cuprinse dispozitiile referitoare la elaborarea, aprobarea si executarea bugetului public national, sunt stabilite competentele statului cu privire la gestiunea banului public, controlul executiei bugetare, politica valutara, politica fiscala, etc).
- legile ordinare ale Parlamentului, decretele prezidentiale, hotariri ale guvernului.
b. Izvoare specifice ale dreptului financiar.