Istoria gandirii economice este marcata de:
- procesul de diversificare al stiintelor cu profil economic;
- modalitatile de abordare a realitatii economice.
Ordonarea si ierarhizarea sistemului de gandire economica sunt procese ce pot fi intelese cu ajutorul a doua conceptii fundamentale:
A) Filiatia de idei care grupeaza in jurul unei teorii, conceptii sau puncte de vedere in plan teoretic un numar de economisti- sustinatori sau simpatizanti ai unei opinii care ii leaga de punctul de vedere comun, (exemplu: Aristotel, A. Smith, Th. Malthus, J. S. Mill, A. Marshal au facut apel la raportul cerere-oferta pentru explicarea notiunilor valoare si pret).
B) Situatia clasica care se concretizeaza intr-o lucrare de mare anvergura si interes stiintific si care acopera prin problematica abordata o perioada lunga de timp, (exemplu: Joseph Schumpeter „Istoria analizei economice”). Situatia clasica realizeaza un progres stiintific considerabil deoarece consolideaza anumite concepte, combina noua viziune cu cea traditionala, coordoneaza noile dimensiuni ale teoriei in contextul unei noi realitati economice si asambleaza corpusul teoretic in noi structuri.
