Filozofia dreptului este o explicatie data lumii in ansamblu , in deosebi a dreptului. Prin filozofia dreptului intelegand cele trei ramuri ale ei: ontologia - probleme privind existenta omului; exiologia –dezvolta probleme privind valorile generale ale omenirii; gnoseologia – ramura filozofiei care incearca sa explice cunoasterea.
Notiunea de Filozofia dreptului apare pentru prima data in 1821, in lucrarea lui Hegel, ‘Principiile filozofiei dreptului’, iar termenul il foloseste in 1797 Fichte.
In esenta filozofia dreptului este:
- o perspectiva a cunoasterii umane care pune in centru viata juridica partti notiunii de dreptate
- abordeaza fundamentele dreptului
- ierarhizeaza valorile dreptului, incercand sa raspunda la intrebarea utilitatea si finalitatea dreptului
Chelsen in teoria pura a dreptului 1962, isi propune sa gaseasca raspunsul la intrebarea fundamentala ‘Ce norme de drept trebuie elaborate pentru reglementarea vietii sociale’
Scopul filozofiei dreptului:
Este acela care- si propune descoperirea, descifrarea principiilor justitiei, principii izvorate din valorile umane promovate in societate in decursul timpului.
Sectiunile filozofiei dreptului:
