label Cursuri autorenew 2025-09-29, 16:55 history_edu Anonim
Emilian Vasilescu arata ca religia este "un ansamblu de credinte, sentimente, reguli morale si rituri provenite din constiinta indivizilor sau a colectivitatilor, ce se afla in legatura cu o fiinta suprema sau cu mai multe fiinte superioare de care depind". Lipsesc din aceasta definitie ideile religioase, dogmele si mai ales viata spirituala si experienta mistica, insa accentul se pune corect pe ideea de legatura. Esenta unei religii o constituie sacrul (das Heilige) in opinia avizata a lui Rudolf Otto. "Religia este experienta sacrului", dupa cum sustine Joachim Wach. Il continua Mircea Eliade, precizand ca religia reprezinta "relatia omului cu sacrul din preistorie si pana in zilele noastre"4. Religia trebuie sa imbine credinta in Dumnezeu cu experienta sacrului, ordo ad Deum cu ordo ad sanctum, conform cu termenii lui Nathan Söderblom.

Dumitru Staniloae subliniaza necesitatea prezentei urmatoarelor cinci elemente: 1) credinta, vazuta ca universala si prezenta in toate religiile, nu ca o simpla facultate sau atitudine, ci drept ceva mai profund care da certitudine, ordine si angajeaza omul in adevarul celor propovaduite; 2) aspectul personal al lui Dumnezeu, caci fara el adeziunea pe care o realizeaza credinta nu ar fi totala; 3) natura, superioritatea realitatii ultime fata de ordinea naturii; 4) autorevelarea lui Dumnezeu, necesara pentru ca omul sa intre in contact si apoi in comuniune cu Dumnezeu si 5) speranta in mantuire.