Categoria de realitate desemneaza starea de fapt a unui sistem. Realitatea se refera la fenomene infaptuite, adica existente in prezent, aflate in proces de manifestare activa. Dar, desi orice sistem, luat ca atare are o stabilitate relativa, miscarea elementelor si interactiunilor sale determina tendinte de schimbare si transformare.
Tocmai ansamblul acestor tendinte sau directii de autodepasire a starilor date constituie temelia conceptului de posibilitate filosoful Heidegger, referindu-se la importanta acestui concept in intelegerea procesului devenirii existentei, scria ca: „mai presus decat realitatea sta posibilitatea. A intelege lumea inseamna a o sesiza ca posibilitate”.
Categoria de posibilitate desemneaza totalitatea starilor virtuale ale unui sistem, stari in care orice obiect, fenomen, proces, poate trece, dar pentru care, in prezent, nu exista conditii suficiente de realizare. Posibilitatea este starea virtuala a unui sistem, adica ceea ce exista ca potenta. Trecerea de la posibil la real echivaleaza cu trecerea de la potenta la act.
