Din cele mai vechi timpuri, oamenii si-au dat seama ca desi copiii seamana cu parintii lor, adica le mostenesc unele trasaturi, exista diferente care-i deosebesc si care fac din fiecare flinta umana un unicat. Explicatiile au venit foarte tarziu, odata cu descoperirea legilor ereditatii de catre Mendel, in secolul XIX. Dar ce se intelegea prin notiunea de ereditate? Notiunea de ereditate a aparut in secolul XIX, aproape in acelasi timp cu genetica. Este greu de spus daca notiunea de ereditate a fost creata de genetica saugenetica a fost creata pentru a explica ereditatea. Folosita la inceput in sens econornico-juridic, ea a fost utilizata apoi pentru maladiile transmise de parinti copiilor. Termenul de ereditate a intrat in biologie prin intermediul unui psihiatru, Prosper Lucas si al lucrarii sale "Tratat filozofic si fiziologic al ereditatii naturale" (1847). Cat despre legile lui Mendel, ele au fost denumite "ale ereditatii" abia dupa redescoperirea lor, caci Mendel le numise "legile hibridarii". Daca stiinta ereditatii sau genetica este de data recenta, problemele ereditare au interesat si intrigat din toate timpurile. Mult timp, ereditatea a fost perceputa ca o forta misterioasa si capricioasa, fara legi clare, care dispersa la intamplare asemanari si deosebiri. Expresii ca: "aschia nu sare departe de trunchi", "ce naste din pisica soareci mananca", "sangele apa nu se face", isi au originea in observarea atenta a modului in care se transmit caracterele parentale descendentilor. Genetica, la fel cu toate
stiintele a fost mai intai empirica...
