Orice stiinta se defineste printr-un obiect de studiu si printr-un ansamblu de concepte si de metode indispensabile asigurarii unui rol distinct in campul cunoasterii. Desi in calitate de ansamblu de cunostinte despre locuri si oameni geografia are o istorie care depaseste doua milenii, statutul sau de stiinta si de disciplina academica in adevaratul sens al cuvintului este mult mai recent. Abia in a doua jumatate a secolului al XIX-lea geografia incepe sa fie prezenta in universitati ca stiinta de sine statatoare si sa beneficieze de institutii proprii. Conform etimologiei sale (gr. ge = pamint, teluric si gr. graphe = scriere, insemnare), geografia ar avea drept menire descrierea planetei. Aflata insa la interferenta a doua mari domenii –cel natural si cel social–, geografia se deosebeste de alte
stiinte prin dificultatea stabilirii unor limite clare a obiectului sau de studiu care se confunda de obicei cu distributia spatiala a fenomenelor naturale si socio-umane. Chiar si la acest nivel elementar, acela de descriere a realitatii, obiectul sau de studiu se reveleaza a fi de o complexitate covirsitoare, imposibil de cuprins in sfera unui singur ansamblu de stiinte. Din aceasta cauza geografia nu a fost multa vreme acceptata ca o stiinta in toate puterea cuvintului, de unde un oarecare sentiment de nesiguranta in rindul geografilor care, in perioada moderna, au dificultati din ce in ce mai mari in a-si defini propria disciplina...
