Geopolitica, la fel ca multe alte stiinte si discipline, a fost si este subiectul a numeroase interpretari sub aspectul definirii obiectului de studiu. Pentru o mai buna intelegere a complexitatii acestei discipline si a numeroaselor domenii de cercetare ce au abordat cunoasterea geopolitica, vom relua in sinteza o serie de definitii si reflectii asupra obiectului geopoliticii.
Autorul termenului si unul din fondatorii disciplinei, Rudolf Kjellen, definea geopolitica drept „stiinta care se ocupa de studiul patrunderii organizarii politice in teritoriu si de studiul mediului politic al poporului”. Tot lui Kjellen ii apartine si reflectia conform careia geopolitica este „invatatura despre stat ca organism geografic”.
Militarul-geograf Karl Haushofer, conducatorul recunoscut al scolii geopolitice germane, si colaboratorii sai aduc completari definitiei lui Kjellen, acordandu-i semnificatii doctrinar-ideologice. Astfel, geopolitica devine „stiinta care se ocupa de analiza statului din punct de vedere al instinctului lui de expansiune, izvorat dintr-un complex de temeiuri mai ales geografic”. Reluand dintr-un alt unghi, Haushofer, caracterizeaza geopolitica drept „stiinta despre formele de viata politice in spatiile de viata naturale, ce se straduieste sa inteleaga dependenta lor geografica si
conditionarea lor de-a lungul miscarii istorice”.
In 1931, in cadrul unei conferinte la radio, revine mai cu prudenta asupra propriei conceptii, afirmand ca geopolitica este mai degraba un „material de constructie”, decat o stiinta. Pentru ca, in 1936, in nr. 5 al revistei Zeitschrift für Geopolitik („Scrieri de geopolitica”) sa afirme ca 1 Rudolf Kjellen, Der Staat als Lebensform, Leipzig, 1917, apud Ionel
Nicu Sava, Geopolitica. Teorii si paradigme clasice. Scoala geopolitica germana, Editura Info-Team, Bucuresti, 1997, p.68. 2 Karl Haushofer, Erich Obst, Herman Lautensach, Otto Maull, Bausteine zur Geopolitik,1928, apud I.N. Sava, p.111.
Universitatea Spiru Haret „geopolitica nu este o stiinta ca atare, ci o metoda de cercetare, o cale spre
cunoastere…”3 Tot ca o metoda si nu ca stiinta vede geopolitica si Adolf Grabowsky, colaborator, iar mai tarziu adversar al lui Haushofer, care afirma ca „geopolitica este o metoda, nu o stiinta…”.4 in aceeasi perioada o serie de cercetatori romani cu preocupari in planul geopoliticii teoretice ne ofera o serie de definitii si reflectii ale noii discipline.
Dintre acestia se distinge geograful Ion Conea, teoreticianul incontestabil al geopoliticii romanesti, in viziunea caruia geopolitica este o stiinta in devenire („stiinta zilei”) care isi propune sa studieze modelul politic planetar adica „jocul politic dintre state”. Explicarea mediului politic planetar, sustine Conea, trebuie urmarita si definita pe temeiuri geografice, „geografia conditioneaza, explica si caracterizeaza acest mediu.” Astfel, geopolitica reprezinta „expresia politica a unui ansamblu de elemente geografice care converg in ea, cunoasterea starii de lucruri planetare la un moment dat”.
