Cantitatea si sursele deseurilor difera de la o tara la alta. in S.U.A., 72% sunt deseuri industriale (din care 63% din industria miniera), 22% deseuri agricole, 5% deseuri menajere (circa 250 mil.tone/an) si 1 % reziduuri din apele uzate.
In Franta, 69% reprezinta deseuri agricole, 26% deseuri industriale si 5% deseuri menajere (circa 30 mil.tone/an). In Anglia, 75% sunt deseuri urbane (menajere si comerciale).
In Romania, dupa 1990 au scazut cantitativ deseurile industriale si agricole, ca urmare a recesiunii economice, in schimb a crescut cantitatea deseurilor urbane (menajere si comerciale), din cauza patrunderii pe piata romaneasca a unor produse superambalate, mare parte din ambalaje fiind nonbiodegradabile. In prezent, cantitatea de deseuri nu depaseste 8,5 mil.tone/an, dar, prin faptul ca invazia de produse din import ne-a gasit nepregatiti comportamental si ca dotare tehnica, spatii largi urbane si rurale din tara noastra (inclusiv malurile raurilor) au devenit adevarate gropi de gunoi, ce agreseaza peisagistic si care prezinta un grad mare de risc ecologic (inclusiv pentru sanatatea omului).
Comunitatea Europeana a dispus de o politica comunitara de gospodarire a deseurilor incepand din 1975, ceea ce s-a concretizat in diverse reglementari si programe de cercetare - dezvoltare. Elementul comun si fundamental al acestor strategii il consituie abordarea cunoscuta sub numele de Gospodarirea Integrala a Deseurilor (GID).
Inainte de discutarea tehnicilor, tehnologiilor si programelor GID, trebuie mentionate motivele pentru care GID este vitala pentru o comunitate umana:
a) Capacitatea depozitelor scade continuu, in timp ce construirea unora noi reprezinta un proces dificil si scump.
b) Multe materiale care se gasesc in volumul de deseuri sunt resurse naturale rare, care trebuie recuperate.
c) Activitatea de colectare si sortare a materialelor care se gasesc in volumul de deseuri pot fi o oportunitate de a incepe o afacere.
d) Un sistem care nu se bazeaza pe o singura varianta, adica existenta cel putin a unei alternative, este mai flexibil la schimbari economice, tehnologice si legislative.
