Rezolvarea unei probleme cu ajutorul calculatorului presupune parcurgerea urmatoarelor faze:
- precizarea completa a problemei de rezolvat;
- proiectarea algoritmului de rezolvare a problemei;
- programarea propriu zisa (implementarea);
- testarea programului obtinut;
- exploatarea si intretinerea programului.
Aceste faze constituie ciclul de viata al programului.
De foarte multe ori, atunci cand beneficiarul discuta cu executantul despre problema care trebuie rezolvata, acesta da un enunt vag, incomplet, daca nu chiar inexact sau contradictoriu, pentru problema de rezolvat. Urmeaza mai multe discutii, uneori intinse in timp, in urma carora se ajunge la un enunt relativ complet si exact al problemei. intrucat problemele propuse sunt luate din domeniul matematicii sarcina noastra va fi mult mai usoara.
Dupa enuntarea problemei urmeaza modelarea matematica si cautarea unei metode de rezolvare a ei. Uneori sunt posibile mai multe moduri de rezolvare, caz in care se va alege metoda considerata cea mai potrivita scopului urmarit. Modelarea matematica si alegerea unei metode de rezolvare se imbina aproape intotdeauna cu conceperea algoritmului, fiind greu sa se separe una de cealalta. Activitatile de mai sus constituie ceea ce numim proiectarea programului.
Pe toata durata proiectarii trebuie mentionate in scris toate deciziile luate, intrucat este posibil ca ulterior sa fie necesara o reproiectare si deci, sa se revina asupra acestor decizii. Documentatia realizata este necesara in primul rand pentru urmatoarea faza a ciclului de viata al programului, implementarea. De asemenea, in faza de intretinere a programului este posibila modificarea unor module, modificare in care sunt necesare sa fie cunoscute si aceste decizii.
E bine ca proiectarea sa fie astfel facuta incat sa permita o intretinere cat mai usoara. Faza urmatoare, implementarea sau codificarea, consta in traducerea algoritmului intr un limbaj de programare. Evident, prima decizie ce trebuie luata consta in alegerea limbajului de programare in care va fi scris programul. in cele ce urmeaza vom folosi in acest scop limbajul Pascal. De multe ori se vor folosi mai multe limbaje pentru aceasta activitate. De exemplu, pot exista unele module a caror scriere se poate face numai in limbajul de asamblare. Urmeaza testarea programului elaborat, care uneori pune in evidenta erori grave de programare, erori care au dus in unele situatii la refacerea (partiala sau integrala) a activitatilor anterioare. Sigur ca este de dorit sa nu se ajunga la astfel de situatii si, daca proiectarea si implementarea au fost facute corect, in faza de testare nu ar trebui sa intalnim erori.
