CURS ISTORIE: ISTORIA GANDIRII SOCIALE SI POLITICE

label Cursuri autorenew 2025-09-29, 16:55 history_edu Anonim
A. EPOCILE ISTORICE, PRINCIPALII GANDITORI SI EVOLUCTIAREFLECTIILOR SOCIALE SI POLITICETema de fecunda meditatie, problematica social-politica a preocupat constiinta filosofica incepand cuAntichitatea. Fireste, modul si interesul cu care ganditorii s-au aplecat asupra problemelor cetatii, a conditiei sale morale, difera de la o epoca la alta si, chiar in cadrul aceleiasi epoci, de la un ganditor la altul. Faptul isi are insa explicatia nu in ceea ce, in sens marxist, a fost numit partinitate, ci in diferentele de personalitate si optiune subiectiva, in capacitatea diferita de a descifra sensul evenimentelor politico-sociale, in puterea de a intui viitorul, linia miscarii istorice, in deosebirile de experienta sociala si personala. Dincolo de aceste inevitabile si motivate diferente pot fi identificate insa anumite atitudini similare sau apropiate, filiatii de idei sau pur si simplu optiuni si judecati iscate de gasirea pe un teren comun, acela al valorilor etice si politice fundamentale (libertate, democratie, dreptate, echitate etc.), valori in fata carora ganditori din cele mai diferite epoci si curente de gandire au reactionat identic ori asemanator. Fara a fi scoli de gandire sau curente ilosofice omogene, aceste atitudini si optiuni general filosofice - constituind o "materie" cu valoare orientativa - pun in lumina prezenta in evolutia spiritului filosofic a unor permanente, faptul ca acesta nu se infatiseaza cercetatorului atent ca o haotica ingramadire sau succesiune de "sisteme" si conceptii, ci ca o unitate intr-o mare si explicabila, desigur, diversitate1.I. Perioada antica1) Grecia anticaTucidide (460 - 395 i.Hr.) Istoria razboiului peloponesiacXenofon (430 - 395 i.Hr.) Republica lacedemonienilor. HieronPlaton (428 - 348 i.Hr.) Politica. Legile. RepublicaAristotel (384 - 322 i.Hr.) Constitutiile. PoliticaPrincipalele doctrine politice ale Greciei secolelor V si IV i.Hr. se bazeaza pe observarea existentei formelor si regimurilor politice inadecvate situatiei existente pentru Xenofon, Aristotel, Platon. Democratia, aristocratia, monarhia, tirania sunt examinate pe rand pornind de la exemplele traite chiar de filosofi.Pentru a contracara imperfectiunile ce decurg din punerea in aplicare a politicii, stiinta cetatii, Xenofon gaseste solutia in conducatorul erou, care se sacrifica in interesul comun, Platon edifica cetatea ideala in jurul a trei grupuri, filosofii, paznicii, producatorii, Aristotel defineste cadrul celei mai bune conduceri incredintate clasei de mijloc.Numai strategul Pericle, in ideile sale transmise de catre Tucidide, elogiaza regimul existent, democratia ateniana2.2) Roma anticaPolibiu (201 - 120 i.Hr.) IstoriiCicero (103 - 43 i.Hr.) De legibus. De Republica.Seneca (4 i.Hr. - 65 d.Hr.) De Elementia. De Providentia.Lucretiu (39 d.Hr. - 65 d.Hr.) FarsalaMarc Aureliu (121 - 180) CugetariPolibiu si Cicero, influentati in foarte mare masura de Platon si Aristotel, doresc instituirea unui regim mixt, care sa reuneasca monarhia, aristocratia si democratia.O data cu caderea Republicii la Roma si inlocuirea ei cu principatul, de catre Octavian Augustus, Lucretiu, din realism, spera in buna alegere a principelui, insa sarcina filosofica imbraca forma poeziei. Constienti de slabiciunea vointei umane, confruntati cu atotputernicia destinului, Seneca si Marc Aureliu teoretizeaza o exercitare stoica a puterii, bazata pe puritatea intentiei morale3.II. Perioada medievala1) Primul ev mediuSf. Matei (sec. I) Evanghelia dupa MateiSf. Paul (5/15 - 67) Epistola catre RomaniSf. Ambrozie (340 - 397) ConfesiuniSf. Ioan Hrisostomul (340 - 407)Sf Augustin (354 - 430) Cetatea lui Dumnezeu. Retractari.Grigore al VII-lea Dictatus papaepapa intre 1073 si 1085Sf. Bernard (1090 - 1153) De Consideratione.Inocentiu al III-lea (papa intre 1198 si 1126) Judecata Preasfintieisale papa Inocentiu asupra ImperiuluiSf. Toma d'Aquino (1225 - 1274) Suma teologicaNasterea, raspandirea si, in cele din urma adoptarea crestinismului ca religie a Imperiului modifica si reinnoiestedoctrinele politice de la sfarsitul antichitatii.Autoritatea, puterile nu depind de societatea civila, ordinea divina dovedeste dubla natura a omului, fiintasociala si crestin in egala masura. in aceasta situatie, problema se pune la nivelul raportului dintre spiritual si temporal.Conflictul care opune pe papa imparatului ajunge la sacerdotalism, justificarea adusa suprematiei pontifului suveranasupra principilor. inaintea inversarii acestei tendinte a dezvoltarii absolutismului monarhic, tomismul reprezinta osituatie intermediara, un efort de a impaca ratiunea si credinta, pe Aristotel cu Sfantul Augustin4.2) Al doilea ev mediuDante Alighieri (1265 - 1321) De MonarchiaMarsilio de Padova (1280 - 1341) Difensor pacisGuillaume d'Occam Dialog intre maestru si discipolul sauDupa victoria de scurta durata a papei asupra imparatului, dificultatile datorate slabirii monarhiei pontificale favorizeaza aparitia noilor doctrine politice. Sub forme mai mult sau mai putin radicale, contestarea suprematiei papei in domeniul temporal determina legitimarea puterilor regale sau imperiale datorita alegerii directe facute de catreDumnezeu.Dorinta de instaurare a unei monarhii universale, exprimate de Dante, se loveste de intransigenta lui Marsilio dePadova, adeptul unei puteri totale, atat spirituale, cat si temporale, incredintata imparatului. Guillaume d'Occam il dezleaga pe imparat de orice juramant de credinta fata de suveranul pontif. in zorii Renasterii, constituirea statelor moderne defineste un nou cadru de analiza politica, dupa esecurile inregistrate de incercarile de a alcatui un imperiu unit. Centrul preocuparilor devine Statul - Natiune si principele sau deoarece puterea, lipsita de orice caracteristica etica sau religioasa, este conceputa pentru prima data ca autonoma si autosuficienta5.III. Perioada modernaThomas Morus (1478 - 1535) UtopiaDidier Erasmus (1469 - 1536) Elogiul nebuniei Institutiaprincipelui crestinNicolas Machiavelli (1459 - 1527) Principele. Discurs despre primadecada a lui Titus... Discursdespre Reforma StatuluiFlorentinMartin Luther (1483 - 1546) Despre autonomia seculara, limitelesupunerii civileJean Calvin (1509 - 1564) Institutia crestina Ordonantele ecleziasticeThodore de Beze (1519 - 1605) Despre dreptul magistratilorasupra supusilor sai.Jean Bodin (1529 - 1596) Republica4 Ibidem, p. 18.5 Ibidem, p. 27.5Etienne de la Botie (1530 - 1563) Contre-unRichard Hooker (1533 - 1600) Survey of the summer of churchdiscipline.Sf. Robert Bellarmin (1542 - 1612) ControverseFrancisco Suarez (1540 - 1617) De legibus. De bello et Jud.Defenso fidei catholicaeCardin le Bret (1558 - 1655) Despre suveranitatea regilorThomas de Groot (1583 - 1645) De jure beli ac pacisRichelieu (1589 - 1642) TestamentThomas Hobbes (1588 - 1679) Leviathan (Leviathan sive demateria forma potestae curatisecclesiasticae et civilis)J. B. Bossuet (1627 - 1701) Politica dupa cuvintele Sfintei EvangheliiSpinoza (1632 - 1677) Tratat teologico-politicJohn Locke (1632 - 1704) Doua eseuri despre puterea civilaLudovic al XIV-lea (1638 - 1715) Memorii. Sfaturi politice si morale Reflectii asupra functiei de regeMontesquieu ( 1689 - 1759) Scrisori persane. Spiritul legilor J.J. Rousseau (1712 - 1778) Contractul socialFrederic al II-lea (1712 - 1786) Anti Machiavelli Rege al Prusiei din 1740Mercier de la Riviere (1729 - 1793) Ordinea naturala si fundamentala a Societatilor politiceSieyes (1748 - 1836) Eseu despre privilegii. Ce este starea a treia?Evolutia marilor doctrine politice, in perioada moderna este extrem de complexa, cuprinzand operele politice de la Utopia lui Th. Morus si pana la Ce este starea a treia? a lui Sieyes. Sfarsitul secolului al XV-lea este dominat de cautarea unei societati ideale si a mijloacelor politice pentru a o pune in aplicare, incepand cu ideea corpului mistic al lui Hristos aflat in centrul celor 3 cercuri ale lui Erasmus, pana la Principele lui Machiavelli, creatorul notiunii moderne de stat.Aparitia luteranismului, apoi a calvinismului, va determina schimbari importante in Europa secolului al XVIlea, iar umanismul Renasterii va ramane fara glas in fata zgomotelor razboaielor religioase. Doctrinele politice evolueaza in studiul principelui, a supunerii care-i este datorata si care, in conceptia lui Luther, duce la monarhomachism, prevazand tiranicidul ca la Th. de Beze. Sfarsitul secolului al XVI-lea se va confrunta cu monarhia absoluta, prin cele sase carti ale Republicii lui J.Bodin, care va fi teoretizata in secolul urmator de Cardin le Bret,Richelieu, Bossuet, si va fi practicata de Ludovic al XIV-lea.Dar in secolul al XVII-lea apare si notiunea de contract politic care sa-l lege pe print de supusii sai, inainte de a face legatura intre putere si cetateni, asa cum se va intampla in secolul al XVIII-lea. Spre deosebire de Francisco Suarez, Sf. Robert Bellarmin care afirma libertatea inalienabila a fiintei umane, Th. Hobbes, in Leviathan, pune bazele statului totalitar unde singura prevedere a contractului este supunerea absoluta. J.Locke poate fi considerat un promotor al liberalismului, ca si un detractor absolut al lui Hobbes; ca si Montesquieu, el considera contractul social un act voluntar al indivizilor liberi din punct de vedere civic si moral, confirmat de incredere, virtutea si onoarea pentru unul, de virtute si onoare pentru celalalt.Aceasta evolutie este in egala masura deschisa catre faptele istorice, odata cu fenomenul despotismului luminat, in Prusia, Rusia, Spania, Austria, unde suveranii se considera parinti si protectori ai poporului lor, mai degraba primii judecatori decat proprietari ai statelor lor, inainte ca Revolutia franceza sa fi determinat o intoarcere la reflexele absolute.Perioada contemporana este inaugurata de teoria politica a lui J.J. Rousseau si de Sieyes despre suveranitatea poporului sau a natiunii. Popor si vointa generala pentru Rousseau, natiune si vointa nationala pentru Sieyes, schimbarile nu vor fi mai putin profunde si ireversibile. Principiul de suveranitate nu mai este detinut de o singura persoana - principele, sau un grup - aristocratia -, ci este incredintat poporului, care stabileste conditiile in care poate delega puterea unor reprezentanti alesi pentru o durata determinata.Eliberata de problematica religioasa, gandirea politica se orienteaza, in toata aceasta perioada, spre recunoasterea suveranitatii poporului si spre gasirea mijloacelor care sa-i permita exercitarea acesteia, conditiile si principiile fundamentale pentru a determina natura regimului cel mai in masura sa atinga binele comun6.IV. Perioada contemporanaSaint-Simon (1760 - 1825) Sistemul industrial Scrisoare catre compatriotiClaude-Henri Conte de RouvrayJohannes Fichte (1762 - 1814) Discurs catre natiunea germanaPierre Paul Royer-Collard (1763 - 1845) DiscursDna de Stel (1766 - 1817) Consideratii asupra principalelorGermaine Necker, baroana de evenimente ale revolutiei francezeStel Holstein, numita si...Benjamin Constant (1767 - 1830) Principiile politice valabile pentrutoate regimurile reprezentativeCurs de politica constitutionala.Literatura si politicaCharles Fourier (1772 - 1832)Lamennais (1782 - 1854) Viitorul (ziar).Franois Guizot (1787 - 1874)Emile Cabet (1788 - 1856) Calatorie in IcariaAuguste Comte (1798 - 1857) Curs de filosofie politicaSistem de filosofie pozitivaAlexis de Toqueville (1805 - 1849) Democratia in AmericaKaspar Schmidt (1806 - 1856) Unicul si proprietatea sa zis si Max StirnerNapoleon al III-lea (1808 - 1873) imparat intre 1852 - 1870Pierre Joseph Proudhon (1809 - 1865) Despre principiul federativ.Ce este proprietatea?Studii despre principiul de drept si guvernareLouis Blanc (1811 - 1882) Organizarea munciiBaukunin (1814 - 1876)Karl Marx (1818 - 1883) Ideologia germanaManifestul comunist (in colaborare cu Fr. Engels)Kropotkin (1842 - 1921)Houston Steward Chamberlain Principiile de baza ale secolului XIX.(1855 - 1972)Maurice Barres (1862 - 1928) Patria noastra. Tineretea noastraCharles Maurras (1868 - 1952) Ideile mele politiceLenin (1870 - 1924) Ce-i de facut? Statul si revolutiaCharles Peguy (1873 - 1914)Stalin (1879 - 1953)Trotki (1879 - 1940)Benito Mussolini (1883 - 1945)Adolf Hitler (1889 - 1945) Mein KampfMao Ze-dong (1893 - 1976) Problemele razboiului revolutionar in China