Lemnul este produsul arborilor, ale caror organe lemnoase (tulpina, radacinile etc.) sunt in mod normal de forma aproximativ circulara in sectiune transversala, avind un centru fiziologic numit maduva sau inima. Dupa esenta, arborii al caror lemn este folosit in constructii se pot grupa in: foioase si rasinoase.
Din punct de vedere chimic, lemnul este alcatuit din substante organice (50% carbon, 44% oxigen si 6% hidrogen) si din aceasta cauza este combustibil si poate fi atacat si distrus de microorganisme si insecte, daca nu se iau masurile de protectie necesare.
Din punct de vedere structural, lemnul este un material fibros, directia principala a fibrelor fiind paralela cu axul trunchiului, din care cauza proprietatile mecanice ale lemnului variaza in functie de unghiul facut de directia solicitarii cu directia fibrelor, astfel ca, din acest punct vedere, lemnul este un material anizotrop.
Din punctul de vedere al raportului dimensiunilor geometrice elementele de constructie din lemn se clasifica in:
elemente lineare (bare), la care lungimea elementului sensibil mai mare decat dimensiunile sectiunii transversale (grinzi simple sau compuse, stalpi);
structuri plane, la care una dintre dimensiunile elementului este sensibil mai mica decat celelalte doua si care pot prelua forte in planul acestora (grinzi cu zabrele, arce, cadre etc); pentru asigurarea stabilitatii in plan transversal pe planul elementului se iau masuri suplimentare de rigidizare: contravantuiri;
structuri spatiale, dezvoltate tridimensional, care preiau solicitari pe trei directii.
