Logoped = specialist ; Logopat = copilul deficient. Dezvoltarea armonioasa a limbajului este asigurata de: a. functionarea normala a organelor care compun ‘aparatul vorbirii’ b. eficienta educatiei deoarece limbajul nu apare spontan la copil ci se constituie ca mijloc de comunicare specific omului – limbajul articulat – in procesul invatarii , anevoios , lung care necesita competenta , rabdare si efort atat din partea copilului cat si a ‘factorului educativ’ .
Doar la varsta adulta limbajul devine un ‘automatism’ – la copil fiind supravegheata de constiinta cea care insoteste toate procesele cu valente cognitive (asimilarea limbajului de exemplu) .
Disfunctiile , indiferent de ce natura , fie la nivelul organelor care participa la vorbire , fie in procesul educativ , fie chiar in inferenta mediului social – genereaza deficiente (mai slabe) sau tulburari (mai grave) de limbaj .
Acestea se pot manifesta in procesul de intelegere sau exprimare orala sau scrisa , de articulare sau de mimica , deformand ‘emisia’ sau ‘perceptia’ elementelor (silabe , cuvinte , sunete) componente ale limbajului .
Aceste deformari de la regulile ‘standard’ de vorbire (astfel nu ne-am putea intelege daca limbajul n-ar avea un cod standard valabil pentru toti membrii unei comunitati) se incadreaza intr-o ‘acolada’ destul de lunga a deficientelor de vorbire .
Cauze :
- prenatale (infectii , viroze , toxicitate , patologii diverse – TBC , sifilis , hepatita)
- perinatale (travaliu prelungit , asfixie , hemoragii , infectii)
- postnatale (traume mecanice , infectii , intoxicatii , accidente , imbolnaviri care duc la inflamatii ale meningelui , atingerea unor centrii corticali responsabili cu auzul , vorbirea sau cu alte functii psihice indeosebi procese cognitive care pot influenta negativ QI-ul . Pot fi afectate atat zona senzoriala – receptoare – cat si zona motorie - evidenta in pronuntie)
Cauze psiho-neurologice :
- retard mintal
- tulburari de auz , de vaz
- tulburari excesive de afectivitate : timiditate exagerata care-i blocheaza increderea in sine sau la polul opus : supraestimarea care marcheaza negativ structurarea limbajului si implicit a personalitatii , prin ‘ignorarea’ atat a factorului educational cat si a celor cu influenta sociala
- modificari ale aparatului fono-articular (exemplu : buza de iepure , gura de lup etc)
- imaturitatea si subponderalitatea
Influente negative ale mediului social :
- mediu familial nociv si cu numar mare de membrii (neglijarea copilului)
- neimplicarea suficienta a familiei in dezvoltarea limbajului copilului (lipsa de solicitare si de solicitudine , plasarea copiilor unor persoane obosite , nervoase care nu stimuleaza copilul verbal)