Managementul comparat s-a impus ca disciplina in sine in ultimele decenii. Ca pentru orice stiinta tanara, si pentru managementul comparat exista mai multe acceptiuni asupra continutului si functiilor sale. William Newman - specialist american - afirma ca managementul comparat se ocupa de studiul similaritatilor si diferentelor din practica manageriala locala din diferite tari. Raghu Nath - un alt specialist in domeniu - extinde definitia precedenta, considerand ca “in general, managementul comparat se concentraza asupra similaritatilor si deosebirilor dintre sistemele de management si economice dinn diferite contexte nationale”. Definitia larg acceptata in momentul de fata este cea apartinand lui Edwin Miller; el considera ca “managementul comparat se ocupa cu studiul fenomenelor de management pe o baza multinationala, axandu-se asupra detectarii, identificarii, clasificarii, masurarii si interpretarii similaritatilor si deosebirilor privitoare la elemente cum ar fi procesele, conceptele si tehnicile de management”. Aceasta definitie surprinde trei aspecte definitorii pentru managementul comparat: 1. obiectul comparatiei il reprezinta doar elementele de management si nu procesele de alta natura; desigur, in cadrul examinarilor comparative este necesar sa se aiba in vedere si aspecte de natura juridica, economica, psihologica, tehnologica etc., dar acestea nu sunt abordate in sine, ci doar in masura in care conditioneaza sau intervin in elementele de management considerate, avand un rol complementar; 2. specificul examinarii consta in viziunea multinationala utilizata, cuprinzand realitati si abordari teoretico-metodologice din doua sau mai multe tari; 3. abordarea comparativa are in vedere prioritar evidentierea similaritatilor si diferentelor dintre practicile sau elementele teoretice de management avute in vedere.
