Pentru reusita pilotarii manageriale a agroecosistemelor populatia de plante cultivate si animale exploatate trebuie privite ca specii dominante in cadrul ecosistemului dat. Ele vor fi analizate tinand cont de insusirile specifice regnului, in ceea ce priveste populatia de animale, care ierarhic este mai aproape de nivelul de ecosistem, analiza se va face pe baza caracterelor demografice si a structurii sale.
Acestea sunt direct legate de marimea populatiei, resursele genetice si relatiile de productie din ecosistem (Draganescu, C., 1984). Desi caracterele demografice sunt caractere cantitative, impactul ecologicului (influenta de mediu) face ca ele sa se manifeste ca si caractere calitative. Ne referim la natalitate, mortalitate, la longevitatea productiva si biologica.
Evaluarea si utilizarea resurselor genetice ale speciilor de animale si soiurilor de plante din eco-ferme reprezinta un prim element de care vom tine cont in analiza ecosistemica. Aceasta pentru ca genotipul individual pune in evidenta potentialul de productie si deci obtinerea de biomasa. De aceea importanta consideram a fi alegerea cat mai corecta a rasei sau hibridului cunoscandu-le parametrii specifici. Cu alte cuvinte, pentru a putea elabora strategia „genotip - mediu" intr-o eco-fema, este necesara evaluarea resurselor genetice si impactul lor in biocenoza sistemului. De aici vor rezulta productiile vegetale si animale dorite, exprimate prin parametrii specifici.
