Decizia de a intreprinde cercetari se bazeaza pe judecata psihologului legata de modul in care poate contribui cel mai bine la dezvoltarea stiintei psihologice. O conditie care trebuie respectata, avind in vedere faptul ca participantii la cercetare sunt oameni sau animale, este aceea de a nu interveni agresiv in modul de viata uzual al subiectilor. Orice psiholog are obligatia sa nu traumatizeze si sa nu intervina in nici un mod negativ bunastarea participantilor la cercetare.
Atunci cind cercetarea are ca participanti subiecti umani, psihologul are obligatia de a verifica si evalua scopurile si obiectivele propuse prin prisma unui cod etic. Daca apare o disonanta intre scopul cercetarii si cistigurile pe care ea le aduce pentru stiinta si morala, cercetatorul are obligatia sa o rezolve astfel ca drepturile participantilor la cercetare, in principal dreptul de a fi protejat, sa nu fie vatamat in nici un fel. Pentru ca, de cele mai multe ori, cercetarile se efectueaza in echipa, cel care coordoneaza echipa de lucru are obligatii si responsabilitati suplimentare: el este responsabil de comportamentul etic si moral al intregii echipe.
Unul din principiile etice ale profesiei de psiholog il reprezinta comunicarea scopurilor cercetarii inainte de debutul ei, aceasta fiind o obligatie. Acest lucru este important deoarece astfel se obtine deschiderea subiectilor si se evita posibilitatea ca acestia sa aiba senzatia ca sunt manipulati. Informatiile asupra scopurilor cercetarii trebuie date in conformitate cu virsta si nivelul cultural al participantilor la cercetare.
