In noiembrie 1995 o organizatie canadiana propune un nou model, bazat pe Criterii privind Comitetul de Control - CoCo1, care defineste controlul intern ca fiind reprezentat de structura organizatiei care include resurse, sisteme, procedee, structuri, cultura organizatiei si alte elemente care puse impreuna contribuie la atingerea obiectivelor.
Definitia CoCo, este interesanta deoarece defineste controlul intern ca fiind un proces care se realizeaza la toate nivelele si cuprinde toate activitatile, destinat sa furnizeze o asigurare rezonabila. Un controlul intern bine organizat stapaneste mai bine activitatile, dar nu vom ajunge niciodata la perfectiune.
Definitia CoCo, data de canadieni, completeaza definitia americanilor.
in conceptia Modelului CoCo controlul intern este reprezentat de resursele organizatiei, procedee, instrumente, sarcinile, cultura si tot ceea ce ne putem imagina, adica tot ceea ce putem intreprinde pentru a atinge obiectivele, dar acestea nu vor fi atinse niciodata, datorita relativitatii. Ei prezinta grafic aceste lucruri sub forma unui pentagon in care mentioneaza calitatile pe care trebuie sa le avem pentru ca fiecare de la nivelul sau sa stapaneasca bine activitatile, asa cum rezulta din Figura nr. 5 – Modelul CoCo.
Una dintre prerogativele importante ale controlului este aceea de a asigura fiabilitatea si intr-o anumita masura garantia organizatiei in atingerea obiectivelor sale.
Recomandarile modelului canadian doresc sa favorizeze perfectionarea controlului si depasesc cu mult cadrul unei analize a controalelor contabile interne traditionale si stabilesc criterii privind eficienta controlului intr-o organizatie. Recomandarile favorizeaza un model pe care toate persoanele din organizatie il pot utiliza pentru a-si implementa, evalua si modifica propriul control intern. Cu toate acestea, recomandarile nu favorizeaza directive detaliate cu privire la modul de concepere si functionare al unei organizatii.
