Relatiile publice sunt cel mai des definite ca proces, ca succesiune de actiuni desfasurate in vederea atingerii anumitor obiective. Sintagma "relatii publice" este frecvent asociata cu termeni ca: "strategie", "campanie", "program", "plan". Practicienii si teoreticienii sustin in mod unanim caracterul procesual al activitatii de relatii publice si mai mult, imposibilitatea obtinerii performantei in afara unui program sau a unei strategii.
Cel mai cunoscut model de prezentare a relatiilor publice ca proces (RACE) este propus de John Marston in lucrarea sa "The Nature of Public Relations" (1963), fiind format din patru elemente cheie: cercetarea (research), actiunea (action), comunicarea (communication) si evaluarea (evaluation). Cercetarea este prima etapa si presupune identificarea problemelor ce trebuie rezolvate. Actiunea implica conceperea programului de relatii publice, comunicarea se refera la executie, la transmiterea mesajelor catre public, iar ultima etapa, cea de evaluare, consta in identificarea efectelor si a masurii in care obiectivele propuse au fost atinse.
