Martorii - persoane straine de interesele in conflict, care relateaza in fata instantei de judecata despre faptele referitoare la pricina ce se judeca, fapte ce ar putea servi la rezolvarea ei. Relatarea facuta de martor in fata instantei se numeste depozitie. Marturia – declaratia facuta oral de catre o persoana fizica, inaintea instantei de judecata, cu privire la un fapt trecut, precis si pertinent, despre care are cunostinta personala.
Trasatura specifica marturiei – cunoasterea personala de catre martor a imprejurarilor de fapt pe care le relateaza. 1. Marturia si expertiza – provin de la un tert dezinteresat de solutia pe care o va pronunta instanta cu privire la pretentia supusa judecatii.
- Martorul relateaza despre faptele litigioase pe care le cunoaste
- Expertul este un tehnician caruia instanta ii cere sa-si exprime parerea ori sa dea lamuriri asupra unor imprejurari de fapt ce solicita cunostinte de specialitate, lamuriri care au legatura cu obiectul pricinii si ajuta la rezolvarea acesteia.
2. Marturia si cercetarea locala. Instanta are dreptul de a verifica ea insasi anumite fapte care formeaza obiectul litigiului, de a lua cunostinta directa despre acestea. Cu ocazia unei cercetari locale, instanta poate asculta martorii pricinii in vederea obtinerii de lamuriri suplimentare.
