Determinarea costurilor implica utilizarea, de cele mai multe ori, a unor algoritmi matematici ce genereaza obtinerea unor informatii punctuale in momentul in care se cunosc datele de ansamblu. in functie de informatia ce se doreste a fi cunoscuta, se intalnesc trei tipuri de procedee: procedee de calculatie a costurilor pe produs, procedee de repartizare a cheltuielilor, respectiv procedee de separare a cheltuielilor in variabile si fixe.
1. Procede de calculatie a costurilor pe produs
Aceasta categorie de procedee are drept obiectiv determinarea costurilor pe produs in momentul in care se cunoaste totalitatea cheltuielilor angajate. in functie de particularitatile cazului pentru care se doreste determinarea costului unitar, sunt cunoscute urmatoarele variante:
• Procedeul diviziunii simple;
• Procedeul valorii ramase (al deducerii valorii produsului secundar) sau procedeul restului;
• Procedeul indicilor de echivalenta;
• Procedeul cantitativ;
• Procedeul echivalarii cantitative a produsului secundar cu produsul principal.
1.1 Procedeul diviziunii simple
Acest procedeu isi gaseste o aplicabilitate cu prioritate in ramura vegetala, unde toate cheltuielile sunt efectuate pentru obtinerea unui singur tip de productie, neexistand culturi intercalate sau produse secundare. Toate cheltuielile existente au un caracter direct, costul unitar fiind determinat pe baza unui raport intre totalul cheltuielilor si cantitatea obtinuta.
