Notiune. Asa cum am aratat, urmarirea penala are ca obiect strangerea probelor necesare in vederea luarii unei decizii privind trimiterea in judecata. Dupa ce procurorul a formulat acuzatia prin punerea in miscare a actiunii penale si a dispus trimiterea in judecata, conflictul de drept penal este adus in fata instantei spre a fi solutionat.
Judecata reprezinta faza procesului penal in care procurorul prezinta instantei acuzatia pe care o aduce inculpatului, prezinta probele in sustinerea acesteia, iar inculpatul se apara in fata acestei acuzatii. Prin judecata instanta „dupa o noua cercetare (instructie orala sau definitiva) hotaraste (aceasta hotarare este propriu-zis judecata) asupra invinuirii si rezolva conflictul de drept penal dedus in justitie” [Pop IV, p. 180].
Hotararea judecatoreasca definitiva reprezinta singura decizie a organelor judiciare penale ce are autoritate de lucru judecat.
§2. Limite. Judecata cunoaste urmatoarele limite:
1) limita initiala: sesizarea instantei in prim grad in fond prin: a) rechizitoriu intocmit de procuror; b) plangerea persoanei vatamate impotriva solutiei de scoatere de sub urmarire penala sau incetere a urmaririi penale atunci cand judecatorul o admite si retine cauza spre judecata (art. 2781 alin. 8 lit. c, alin. 9). Cel de-a doilea mijloc de sesizare al instantei repezinta exceptia, regula constituind-o sesizarea instantei prin rechizitoriul procurorului;
2) limita finala: ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.
§3. Grade de judecata. Prin grade de judecata se inteleg treptele pe care le poate parcurge o judecata pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti [Mateut II, p. 19]. Ca si regula, judecata presupune trei grade de jurisdictie: prima instanta, apel si recurs. Hotararea judecatoreasca poate astfel sa ramana definitiva dupa judecata in prima instanta daca nu este atacata cu apel, dupa judecata in apel, daca nu este atacata cu recurs sau dupa judecata in recurs.
De la aceasta regula exista doua exceptii:
1) judecata in doua grade de jurisdictie: prima instanta si recurs. Ex.: cauzele ce au ca obiect infractiuni ce se urmaresc la plangere prealabila, infractiuni ce sunt de competenta de judecata in prima instanta a Curtii de Apel sau a sectiei penale a iCCJ;
2) judecata intr-un singur grad de jurisdictie. Ex.: stramutarea, declinarea de competenta.
