Realitatea ne-a dovedit in repetate randuri ca orice activitate umana se desfasoara in conditii de risc, aceste riscuri fiind mai mult sau mai putin grave, mai mult sau mai putin cunoscute, mai usor sau mai greu de evitat. Insuficienta cunoastere a riscurilor, evaluarea lor gresita, lipsa unei protectii adecvate impotriva acestora va afecta in mod direct rezultatul final al activitatii.
Internationalizarea afacerilor, ca forma particulara a activitatii economice, reprezinta un proces complex si de durata, ce angajeaza resurse financiare, materiale si umane semnificative. Derularea de afaceri pe piete externe se va realiza numai daca exista un stimulent suficient de puternic, in masura sa motiveze companiile sa-si asume riscurile implicate si necesita includerea notiunilor de risc si incertitudine in structura procesului decizional.
Primul capitol al lucrarii, „Riscul investitional: concept si tipologia riscurilor investitionale in contextul dezvoltarii informationale”, rezuma principalele elemente ale teoriei riscului investitional, aducand in discutie diverse opinii privind definirea riscului investitional, definirea factorilor de influenta, tipurilor de riscuri asociate investitiilor internationale, cat si acea etapa de dezvoltare economica ce reprezinta un avantaj alternativ de dezvoltare pentru statele mici ce nu dispun de resurse naturale semnificative pentru dezvoltarea unei industrii sanatoase - dezvoltarea informationala.
Riscul a reprezentat de-a lungul istoriei in general, si al istoriei economiei, in special, una dintre cele mai fascinante teme de investigatie si cercetare, cu toate ca primele rezultate consistente in privinta intelegerii, evaluarii si gestiunii lui au aparut de abia in epoca iluminismului, la sfarsitul sec. al XVII-lea si in sec. al XVIII-lea, atunci cand Adam Smith remarca ca obtinerea chiar a unui profit ordinar este intotdeauna legat de un risc mai mult sau mai putin mare.
Problema utilizarii eficiente a resurselor limitate in economia de piata este tratata fara a lua in consideratie factorul risc care in studiile teoretice pur si simplu se ignora in acele timpuri, desi insasi categoria risc era intalnita deja in lucrarile reprezentantilor clasicismului economic cum ar fi: D. Ricardo, A. Smith si J.S.Mill, potrivit carora profitul urmeaza sa contina in sine si recompensarea pentru risc ce se egaleaza cu estimarea matematica a pierderilor care pot aparea in rezultatul luarii unei decizii nesupuse unei analize profunde.