Asa cum demonstreaza cercetarea stiintifica, factorii motivationali interni sunt reprezentati de nevoile sau aspiratiile personale care “imping” elevul sa adopte un comportament precis (curiozitatea, nevoia de cunoastere, nevoia de auto-dezvoltare, placerea de a lucra ceva anume etc.) in timp factorii externi apar atunci cand persoana este constransa sa nu faca ceva sau este stimulata sa actioneze intr-o directie predeterminata (pentru recunoastere, acceptarea de catre ceilalti, recompensa simbolica sau materiala etc.).
Dincolo de aceste scurte delimitari conceptuale, din experienta predarii in scoala stim ca a fi motivat insemna a actiona, a tinde spre ceva, a face ceva. Un elev care nu simte nici un impuls sau nici nevoie de a actiona este caracterizat ca un elev nemotivat, in timp ce un elev care este activat sau energizat de a actiona spre un obiectiv, este considerat un elev motivat. La aceste nivel al analizei nu ne intereseaza prea mult daca este vorba de o motivatie intrinseca sau de o motivatie extrinseca, important pentru noi, ca dascali, este ca elevul sa manifeste interes pentru scoala si sa-si realizeze satisfacator (sau foarte bine) sarcinile scolare.
