Studiate in perspectiva sistemica, o institutie publica sau un organ al administratiei pot fi intelese in esenta lor, cunoscandu-se locul si importanta sarcinilor pe care le indeplineste fiecare in cadrul societatii. Sistemul organizatoric al administratiei este determinat de nivelul divizarii sociale a activitatii de specialitate, de sarcinile ce urmeaza a fi indeplinite prin institutiile administrative si de complexitatea functiilor statului.
Folosirea termenilor de sarcini, competenta, functiuni necesita unele precizari succinte. Astfel, sarcinile administratiei sunt reprezentate prin toate misiunile (ansamblul misiunilor) pe care aceasta le indeplineste sau trebuie sa le infaptuiasca aceasta. Stabilite de puterea politica, indeplinirea sarcinilor este influentata de consideratii tehnice. Este de remarcat ca progresul stiintific atenueaza diferentele dintre sarcinile tehnice ale administratiei dintre statele dezvoltate si cele slab dezvoltate, ajungandu-se la unele constante, la un model teoretic cu o valabilitate generala. Chiar in statele subdezvoltate sau in curs de dezvoltare, administratia are aceeasi sarcina principala, de a servi omul si a satisface interesul general pe baze democratice, legale, morale. Competenta este o notiune de drept public. Ea inseamna cadrul juridic, stabilit de lege, in care functionarii publici isi indeplinesc atributiile le-gale, in scopul realizarii sarcinilor administratiei.
Functiunea implica un raport in sens matematic, in asa fel incat, ea poate constitui o legatura intre sarcina - care se cerceteaza in stiinta administratiei si competenta - care face obiectul de studiu al dreptului administrativ.
Atunci cand se infiinteaza o institutie publica, se are in vedere un anumit scop, respectiv satisfacerea cerintelor publice, de interes general. Acesta este, totodata, obiectivul principal al activitatii administratiei. S-ar putea afirma ca precizarea sarcinilor presupune cunoasterea mijloacelor de care dispune administratia. in realitate, resursele umane, materiale si financiare sunt divizate si organizate in functie de sarcinile care urmeaza a fi indeplinite, astfel incat finalitatea apare pe primul plan in stiinta administratiei.
