Inca din secolul al XVII-lea au fost elaborate proiecte de tratate pentru crearea unei federatii europene. Cu toate acestea, ideea de Europa unita s-a concretizat abia dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, avand la baza dorinta de a mentine pacea pe continent. in jumatatea de secol de constructie europeana, Statele Membre au beneficiat de stabilitate, pace si prosperitate economica. Principalele rezultate au fost: cresterea nivelului de trai, crearea Pietei Unice, a Uniunii Economice si Monetare. Conceptul de administratie publica face obiectul unor ample cercetari ale autorilor de drept administrativ.
Pentru tema propusa avem nevoie de o definitie cu vocatie universala, de o definitie suficient de generala pentru a fi aplicabila tuturor statelor europene contemporane. Definitia de care avem nevoie se poate formula pe baza rezultatelor la care au ajuns, dupa analize complexe, doi reputati autori: Antonie Iorgovan si Ioan Vida. Antonie Iorgovan porneste de la premisa ca administratie publica este specia fenomenului administrativ care cuprinde faptele administrative ce au ca finalitate realizarea valorilor politice. Fiind vorba de valori politice, care sunt de interes public, acestea se realizeaza in regim de putere publica. Rezulta ca, definitia generala a administratiei publice are ca gen proxim sfera faptelor administrative, iar ca diferenta specifica realizarea valorilor politice, in regim de putere publica. Deci sfera notiunii „administratie publica” contine faptele administrative, indeplinite in regim de putere publica, avand ca finalitate realizarea valorilor politice.