Subdialectul banatean (identificat ca varietate teritoriala fundamentala inca din primele studii romanesti de dialectologie) este vorbit in partea de sud-vest a teritoriului dacoroman in judetele Timis, Caras-Severin, in partea sudica a judetului Hunedoara, precum si in partea sudica a judetului Arad. Anumite trasaturi ale acestui subdialect pot fi intalnite si in extremitatea de NV a Olteniei (vestul judetelor Gorj si Mehedinti).
Subdialectul banatean face parte din grupa nordica a subdialectelor romanesti, impreuna cu subdialectele crisean, moldovean si maramuresean.
Fonetica si fonologie
1. Accentul
Se conserva accentul etimologic la ind. prez. al verbului a blestema: blástam, precum si la substantivele: maduva (madúu?a, madúha, midúga, madúva), aripa (áripa, árpii?e, árpa), anin (ánin). De asemenea, accent diferit de cel literar avem si in unele forme ale pronumelui demonstrativ si relativ: astúia, alóra, carúia, la adverbele: acoló, incoló, dincoló, precum si la substantive ca: pielíta, políta, veveríta.
2. Vocalismul
Se inregistreaza inchiderea vocalelor e (in stadiile e?, i sau i) , a, o in forme ca: fa?śi, sa?pće?, pu?lbiri, pli?cat, catara?ma, zaha?r, uri?e?z „orez”, ingrupa?t „ingropat” etc.
inchiderea lui e nu se produce cu aceeasi consecventa ca in Moldova, e neinchis aflandu-se in variatie libera cu e?, i sau i. Cel mai adesea se inchide la i un e din cuvintele cu pluralul in e, care primesc articolul enclitic –le: pi?e?sćiľi, sa?rpiľi, fra?ćiľi, la?pćiľi etc.
in subdialectul banatean, la finala de cuvant (dupa un sunet cu timbru palatal) e se poate realiza ca e (vocala centrala, cu nuanta anterioara intre e si a): fa?śe, ca?rće, mosi?i?e, vi?e?rđe.
