Drept Civil; Drepturile Reale

label Cursuri autorenew 2025-09-29, 17:00 history_edu Boila Rodica
Codul civil, in art.480 defineste astfel proprietatea: "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si de a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege". Aceasta definitie a fost criticata din doua puncte de vedere. Astfel, in primul rand, in loc sa clarifice natura dreptului de proprietate, textul de lege se limiteaza doar la o enumerare a atributelor acestui drept, enumerare care nu este completa.

In al doilea rand, in loc sa se evidentieze caracterele exclusiv si perpetuu ale dreptului de proprietate, se insista asupra caracterului absolut care, luat ad litteram, este antijuridic si antisocial. Alte considerente de ordin juridic ne determina sa nu putem defini proprietatea ca un drept absolut. Astfel, atat timp cat prevederile art.480 Cod civil dispun ca dreptul de proprietate se exercita numai "in limitele determinate de lege", inseamna ca el nu este absolut.



Existenta unor legi speciale care cuprind restrictii ale exercitiului dreptului de proprietate restrang si mai mult sfera caracterului absolut al proprietatii, raportat la fiecare atribut al sau. In definirea dreptului de proprietate nu vom avea in vedere acceptiunea sa economica, ci numai sensul sau juridic. Vom defini dreptul de proprietate ca fiind dreptul subiectiv care permite titularului sau, persoana fizica sau juridica, sa posede, sa foloseasca si sa dispuna liber de un lucru, care se afla supus in mod exclusiv si perpetuu in puterea proprie a titularului sau.

Desigur, atributele dreptului de proprietate vor fi exercitate, fie direct si nemijlocit, in interes propriu si prin putere proprie, fie indirect si mijlocit, atunci cand se constituie dezmembramintele dreptului de proprietate.