1. Obligatia este o legatura de drept (un raport juridic) prin care o persoana, creditorul poate sa ceara unei alte persoane, debitorul, o prestatie (sa dea sau sa faca ceva) ori o abstentiune, sub sanctiunea constrangerilor statale.
Privit din punct de vedere activ, al creditorului, raportul juridic de obligatie este o creanta (de la verbul credere: a avea incredere, credit, caci creditorul trebuie sa aiba incredere in debitorul sau); din punct de vederea pasiv, raportul de obligatie este o datorie (de la verbul latin debere : datorie).
Pentru creditor, creanta constituie un drept patrimonial, adica un bun.
2. Structura raportului juridic
2. Elementele esentiale ale raportului de obligatie. Potrivit unei analize clasice, obligatia este alcatuita din doua elemente : debitum, (schuld in doctrina germana), datoria de care este tinut debitorul, este o prestatie sau o abstentiune; ti obligatio, (haftung, in germana), puterea creditorului de a constrange pe debitor, de a-l urmari in justitie. Elementele esentiale ale obligatiei sunt deci: debitum, obiectul al obligatiei (A); obligatio, sanctiunea (B); ti cele doua subiecte, debitorul, tinut de executarea debitului, respectiv creditorul, inzestrat cu puterea de a provoca constrangerea in caz de neexecutare voluntara.
Drept civil - notiunea de obligatii
label
Cursuri
calendar_month
2010-11-29, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:58
history_edu
vaduva dumitru