Faptele juridice, ca izvoare de obligatii, se impart in acte juridice si fapte juridice (stricto sensu). Actele juridice sunt manifestari de vointa ale uneia sau mai multor persoane fizice sau persoane juridice date cu intentia procedurii efectelor juridice. Faptele juridice (stricto sensu) sunt actiuni ale omului facute fara intentia de a crea efecte juridice (nasterea, modificarea sau stingerea de drepturi si obligatii), acestea producandu-se in virtutea legii. Faptele juridice stricto sensu sunt licite, (gestiunea de afaceri, plata nedatorata) si ilicite, (delictele si cvasideliclele).
Am considerat necesare aceste precizari deoarece terminologia folosita in Codul comercial roman ar putea crea confuzii. Astfel sub acest aspect, Codul comercial roman se deosebeste de Codul comercial italian de la 1882, care a servit drept model, si de Codul comercial francez de la 1807. Pentru a arata care sunt operatiunile juridice de comert, el face referire nu la "acte de comert", cum fac cele doua coduri, ci la "fapte de comert".
