Executarea silita este procedura legala prin mijlocirea careia titularul unui drept subiectiv recunoscut printr-un titlu executoriu, constrange cu ajutorul organelor de stat competente pe cel care i-a incalcat dreptul sa execute prestatia specificata in titlu, asigurandu-se astfel respectarea dreptului si restabilirea ordinii de drept incalcate.
Prin executarea silita se transpune in viata hotararea judecatoreasca, adica se realizeaza dreptul in concret. Executarea silita este faza finala si distincta a procesului civil si este caracterizata de doua mari trasaturi: in primul rand executarea se intinde numai asupra bunurilor debitorului si in al doilea rand executarea se face astfel incat sa-si atinga scopul fara sa impovareze excesiv pe debitor (inlesniri de plata, cote urmaribile, etc.).
Asa cum dispune art. 3711 C. proc. civ., obligatia stabilita prin hotararea unei instante sau prin alt titlu executoriu se aduce la indeplinire de bunavoie. Numai in cazul in care debitorul nu executa de bunavoie obligatia sa, aceasta se va aduce la indeplinire prin executare silita.
1.2. Sediul materiei
Sediul materiei executarii silite il constituie un complex de acte normative de grade diferite, care pot fi sistematizate dupa criteriul raporturilor executionale pe care le reglementeaza. La acestea se adauga si tratatele si conventiile internationale la care Romania este parte si care cuprind dispozitii referitoare la executarea silita.
Dispozitiile Codului de procedura civila in materia executarii silite directe (art. 572-5805) reprezinta, in exclusivitate, procedura aplicabila pentru orice raporturi executionale, fara a distinge dupa calitatea creditorului sau a debitorului (persoana fizica sau persoana juridica).
Reglementari referitoare la executarea silita pot fi intalnite in:
- Codul de procedura civila, in partea a V-a (art. 3711-5805), cu modificarile aduse prin O.U.G. nr. 138/2000 si O.U.G. nr. 59/2001;
- Codul fiscal (Legea nr. 571/2003) si Codul de procedura fiscala (O.G. nr. 92/2003), care a abrogat Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare;
- Codul muncii - in ceea ce priveste raspunderea materiala a salariatilor;
- O.G. nr. 2/2001 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor;
- Codul civil - art. 1718 si urm.;
- Codul comercial din 10 mai 1887 cu modificarile ulterioare;
- Legea nr. 64/1995 privind procedura lichidarii si reorganizarii judiciare;
- Decretul nr. 167/1958 privind prescriptia extinctiva;
- Codul de procedura penala - art. 425 reglementeaza punerea in executare a amenzii penale.
1.3. Natura juridica a executarii silite
Fiind o faza cu caractere specifice a procesului civil, in care activitatea instantei continua, si nu se diferentiaza calitativ de cea desfasurata anterior, executarea silita este o activitate jurisdictionala. Natura sa juridica nu este cu nimic influentata de faptul ca, uneori, procesul parcurge numai faza judecatii (cand hotararea nu este susceptibila de executare sau cand debitorul isi executa de buna voie obligatiile) sau, alteori, numai faza executarii silite (executarea se face in baza unui alt titlu executoriu decat hotararea unui organ de jurisdictie).
in literatura juridica s-a sustinut teza conform careia executarea silita are un caracter administrativ sau un caracter mixt - in care predomina, dupa caz, fie latura jurisdictionala, fie latura administrativa.
Argumentele aduse in sprijinul acestei conceptii ar fi imprejurarea ca la executarea silita participa si organe administrative sau aceea ca urmarirea se poate face in baza unor reglementari speciale - cum este cazul procedurii executionale pentru realizarea creantelor fiscale, reglementata prin Codul de procedura fiscala, caz in care instanta nu exercita un control permanent, ci are rol sanctionator, pentru a anula acte de executare ilegale si prejudiciabile, la contestarea celor interesati.
in clarificarea acestui aspect trebuie avut in vedere ca, din cele cinci proceduri executionale reglementate de Codul de procedura civila, urmarirea silita asupra bunurilor mobile, poprirea, urmarirea silita a fructelor neculese si a recoltelor prinse in radacini, urmarirea silita asupra bunurilor imobile, predarea silita a bunurilor si executarea silita a altor obligatii de a face sau de a nu face, numai poprirea partial, reprezinta in mod direct o procedura executionala judiciara, realizata sub forma unui adevarat proces civil public si contrdictoriu.
Executare silita
label
Cursuri
calendar_month
2010-05-19, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:58
history_edu
cristi