Familia - obiect de studiu al psihosociologiei

label Cursuri autorenew 2025-09-29, 16:58 history_edu stog larisa
Istoria umanitatii ca si a individului uman pune in evidenta complexa si inepuizabila problema a relatiilor dintre sexe pe intreg traseul existentei omului, chiar de pe treptele primare ale ontogenezei si sociogenezei, ca o determinare complexa a carui continut este biopsihosocial; ca omul prin natura si esenta sa, se autodefineste ca structura relationala si actionala, iar prima forma recunoscuta a relatiilor dintre oameni este relatia dintre barbat si femeie - aspect prezentat si consemnat in scrierile religioase – Biblia – raport care in mod necesar conduce la constituirea structurilor de convietuire socio-umana, cunoscute sub genericul familia.

Constructiv si proiectiv, individul uman nici nu ar putea sa traiasca – spun studiile de specialitate – o viata complexa, bogata si in toate dimensiunile sale natural psihologice si sociale, in profunzimea sa, in lipsa sau in afara relatiilor de familie. Asa ca, nevoiti sau nu, barbatii si femeile au convietuit dintotdeauna, pe toate treptele devenirii ontogenetice si sociogenetice, pe toate treptele societatii umane constituite, cu grade specifice de implicare fie a barbatilor, fie a femeilor in dobandirea functionalitatii acestei forme de relatii, careia ei i-au dat continut particular.

Observatiile si cercetarile facute in istoria umanitatii si a gindirii umane sustin ca atractia interpersonala intre sexe – potrivit conceptiilor, doctrinelor traditionale – este data chiar de simpla prezenta a barbatilor si femeilor in fata partenerului; aceasta face posibila nasterea in structura interna a fiecaruia a unei forte energetice speciale (Tsing) din care, de altfel, se dezvolta forta permanentei atractiei sexuale, pusa in evidenta de unii ginditori ai filosofiei grecesti, chineze, hindusa, sau generalizata in forma existentei legii atractiei sexuale (O.Weininger, 2002). Ideile confuze, emotiile neexplicite, indoielile noastre fata de problemele relatiilor dintre sexe -numita erotism- capata culoare si intelegere cind le privim istoric:

1.1 Gandirea antica
in gindirea chineza antica se pleaca de la faptul ca principiile complementare, contradictorii, antitetice care dau mister vietii sunt categoriile de Yang, forta masculina, si Yin, forta feminina, privite ca forta fizica in primul caz, si ca forta spirituala in cel de-al doilea caz, forte care interactioneaza in dobindirea iubirii cultivata la individul uman. Astfel, arta dragostei si a iubirii in gindirea chineza – taoismul – este o stare psihosociologica cu valente sanogene, respectiv de sanatate fizica si mentala, cu rezonante in gindirea si practica psihologiei contemporane (I.Mitrofan, N.Mitrofan, 1996).



Spre deosebire de gindirea chineza antica, in gindirea indiana – cea care a definit si Principiul tantrismului yogic – se sustine ca relatia dintre barbat si femeie, “iubirea sexuala, are semnificatia unei cai initiatice, de perfectionare spirituala realizata prin transcenderea conditiei spirituale si armonizarea cosmica a fiintei umane” (M. Eliade, 1994). Unirea (contactul) erotica depaseste simplul contact intersexe, ea se transpune intr-un veritabil ceremonial conferind cuplului sublima valenta de cuplu divin; senzualitatea devine astfel, in mistica hindusa, o cale de apropiere, de accedere la Nirvana, la o stare in care se instaleaza “repausul absolut”, linistea trupeasca si spirituala totala, eliberarea de orice suferinta si trairea unei paci generalizate; in uniunea erotica se realizeaza o stare de betie amoroasa, de imponderabilitate absoluta, de fericire deplina dar si de autonomie individuala (ibidem). in aceasta viziune, sexualitatea indeplineste rolul de vehicol al constiintei in care se instaleaza starea nirvanica, ca fericire vesnica, la care ajunge sufletul cind nu mai este obligat sa se reincarneze; sufletul eliberat de suferinta, dar dominat de mare liniste, se contopeste cu esenta divina. Energiile create, cele de natura sexuala nu se consuma doar odata cu terminarea contactului sexual, respectiv prin actul ejacularii, dimpotriva, acest proces fiind oprit (coitus rezervatus) iar contactul, relatia sexuala continua printr-un puternic joc imaginativ al autorilor care imprima la subiecti un puternic autocontrol fiziologic atit momentului ejacularii cit si trairilor emotive autonome (tehnica tantrica) (ibidem). Aceasta tehnica – tehnica tantrica – declanseaza o forta energetica numita Kundalini – energie care are rolul de a sublima, de a face incintator, de a perfectiona si amplifica forta spirituala, mentala a individului.

1. CONCEPtII PSIHOSOCIOLOGICE PRIVIND FAMILIA: Relatiile dintre sexe in dinamica societatii
1.1 Gandirea antica
1.2 Conceptia lui Weininger
1.3 Gandirea psihologica
1.4 Ştiintele medicale
1.5 Gandirea actuala
2. ASPECTE DEFINITORII iN EXPLICAREA ŞI iNtELEGEREA FAMILIEI: cuplu –casatorie –familie
2.1 Psihosociologia cuplului
2.2 Psihosociologia casatoriei
2.3 Psihosociologia familiei

3. NOILE PROBLEME ALE FAMILIEI
3.1Orientarile contemporane privind familia
3.1.1 Pesimiste
3.1.2 Optimiste
3.1.3 Indecise
3.2 Marile probleme ale familiei contemporane:
3.2.1 Mistica maternitatii
3.2.2 Familia simplificata
3.2.3 Bio si pro-parintii
3.2.4 Familia comunitara
3.2.5 Şansele opuse dragostei
3.2.6 Casatoria temporara
3.2.7 Traiectoriile familiei
3.2.8 Revendicarea libertatii
4. FUNCtIILE FAMILIEI: PUNCTE DE VEDERE SOCIOLOGICE ŞI PSIHOSOCIOLOGICE
5. CONSTRUCTE TEORETICE PRIVIND FAMILIA (PARADIGME)
5.1 Paradigma stadialitatii
5.2 Paradigma dinamicii rolurilor si puterii
5.3 Paradigma stuctural – sistematica –functionala