label Cursuri autorenew 2025-09-29, 17:00 history_edu macovei
Relatiile internationale contribuie la realizarea unui climat de intelegere intre persoanele fizice sau persoanele juridice din diferite tari. Dezvoltarea relatiilor internationale este conditionata de existenta unei reglementari care sa asigure ordinea juridica.

Activitatile desfasurate in cadrul relatiilor internationale se exprima intr-un numar de raporturi juridice. Ele concretizeaza legaturile de natura diversa care se stabilesc intre participantii la viata internationala. Aceste raporturi juridice prezinta unul sau mai multe elemente, care au legatura cu mai multe tari. De exemplu, un contract se incheie cu un partener dintr-o tara straina ori obiectul actului juridic este in strainatate sau un specialist strain isi desfasoara activitatea in tara noastra.

Existenta unor asemenea elemente determina ca raporturile juridice sa vina in contact cu mai multe sisteme de drept. Ele sunt elemente straine sau elemente de extraneitate. In mod corespunzator, elementul de extraneitate constituie criteriul de individualizare a raporturilor juridice de drept international privat.

Fundamentele Psihologiei - cursuri - universitar - studentie.ro
label Cursuri autorenew 2025-09-29, 17:00 history_edu Mihai Golu
Atributul „stiintific” caracterizeaza acea forma a cunoasterii care satisface o serie de exigente si criterii de ordin metodologic general si particular. Istoriceste, ca esentiale, s-au impus urmatoarele exigente si criterii:

a) delimitarea unui domeniu de investigatie unic si neintersectabil;
b) existenta unei metode specifice de abordare, descriere si interpretare a fenomenelor circumscrise domeniului dat;
c) fenomenele ce sunt proprii domeniului dat trebuie sa posede un minimum de insusiri si determinatii sensibile, nemijlocit perceptibile si observabile, care sa permita utilizarea operatiilor de masurare si cuantificare;
d) obiectivitatea descrierilor si interpretarilor care inseamna, in primul rand, intemeierea pe date si fapte reale si verificarea ipotezelor si a
generalizarilor, respectiv, delimitarea intre „ceea ce este obiectul in realitate”, independent de subiect, si „ceea ce este obiectul pentru subiect” (criteriul adevarului);
e) posibilitatea reproducerii/repetarii aceleiasi cercetari de catre doi sau mai multi autori;
f) prezenta si operarea cu generalul in forma conceptelor, principiilor, legilor.