label Cursuri autorenew 2025-09-29, 16:59 history_edu Stefura,
Concret, in cazul unui bolnav, modificarea valorii LA poate avea urmatoarele semnificatii: modificari cantitative ale anionilor sau cationilor plasmatici nedozati; aport sau pierdere de apa, in sau din patul vascular; eroare analitica in dozarea Na+, K+, Cl– sau HCO3–. Utilitatea cunoasterii LA consta in aprecierea rapida a magnitudinii modificarilor cationilor si anionilor nedozati. De asemenea, in contextul clinic, aceasta orienteaza dozarea altor constituenti biochimici sanguini necesari diagnosticului pozitiv si constituie o metoda rapida, eficienta si ieftina de monitorizare a eficientei protocoalelor terapeutice aplicate.

Valorile obtinute in urma dozarii electrolitilor pot fi valorificate mai eficient in scop de diagnostic, prognostic si chiar in modularea fluidoterapiei, prin calcularea osmolaritatii, care serveste aprecierii obiective a raportului dintre apa si particulele osmotic active (ioni, molecule), ceea ce in final permite formularea unei terapii rationale in diferite stari patologice (ex. deshidratarea, hiperhidratarea, disproteinemiile). Prin urmare, in calculul osmolaritatii vom utiliza valorile celor mai active particule osmotice.



Dintre acestea, sodiul este constituentul plasmatic cu cea mai importanta pondere in valoarea acestui parametru. Alte substante cum ar fi glucoza, azotul ureic, clorul si bicarbonatul influenteaza mai putin osmolaritatea deoarece furnizeaza mai putine particule osmotic active, iar unele (glucoza, ureea) penetreaza foarte usor membranele celulare. Acesta constituie principalul motiv pentru care, osmolaritatea efectiva cu importanta in vivo rezulta in special din substantele dizolvate pentru care permeabilitatea membranei este cea mai redusa (ex. sodiu). Totusi, dupa unii autori, osmolalitatea poate fi calculata mai precis cand sunt cunoscute valorile natremiei, kalemiei, glicemiei si uremiei, utilizand urmatoarea formula: osmolalitatea (mOsm/kg) = [1,86 (Na+ + K+)] + glicemia + uremia + 9.

In formula, valorile constituentilor vor fi trecute in unitati S.I. (mmol/l). Se recomanda calculul osmolalitatii serice dupa aceasta formula in cazul pacientilor afectati de sindroame de o gravitate deosebita (ex. socul, cetoacidoza diabetica, uremia acuta). Cand nu se dispune decat de valoarea natremiei, iar starea clinica a pacientului o permite, se poate calcula osmolaritatea dupa urmatoarea formula: osmolaritatea (mOsm/l) = 2 [Na+] + 15.