Conform A. Fischer – Sectorul primar si secundar produc bunuri materiale in timp ce sectorul tertiar produce bunuri imateriale. (Adam Smith, David Ricardo, Karl Marx – serviciile sunt bunuri neproductive deorece nu creeaza plus-valoare) Conform clasificarii INSEE - o activitate de servicii se caracterizeaza in primul rand prin punerea la dispozitie a unei capacitati tehnice sau intelectuale. Spre deosebire de un produs industrial un serviciu nu poate fi descris doar prin trasaturile unui bun tangibil achizitionat de catre un client. Termenul de activitati de servicii este utilizat restrictiv fiind preferat cel de activitati tertiare.
Clasificarile sectoriale ale activitatilor economice au inceput sa fie abordate abia incepand cu anul 1930 (Andre Fischer, C. Clark, Jean Fourastie etc.)
Potrivit clasificarii sectoarelor deosebim :
a) sectorul primar : agricultura, silvicultura, piscicultura, industria extractiva
b) sectorul secundar : industria prelucratoare, constructiile
c) sectorul tertiar : serviciile
Referitor la comportamentul economic al celor 3 sectoare, teoriile clasice sustin ca se caracterizeaza prin receptivitatea diferita la progresul tehnic si la ritmurile de crestere a productivitatii muncii.
Sectorul cel mai receptiv la progresul tehnic si cu ritmurile de crestere a productivitatii cele mai mari este considerat sectorul secundar, iar cel mai putin receptiv este considerat sectorul tertiar.
Productia – act de fabricatie autonom si detasabil in timp fata de procesul de consum “Servicerea” – act economic in care realizarea unui produs este insotita de consumul acestuia. Distinctia dintre productie si servicere se poate urmari si in functie de distanta dintre producator (prestator) si cumparator (beneficiar), cresterea apropierii dintre cele doua parti putand conduce la fenomenul de copilotaj (aparitia acestuia fiind un indicator al trecerii dinspre produs spre serviciu)
Tipuri de bunuri:
Bunurile pure – utilizarea lor este independenta fata de orice tip de serviciu (bunurile alimentare)
Bunurile amestecate - Utilizarea lor impune prezenta unor servicii (achizitionarea si utilizarea unei masini depinde de un anumit instructaj prealabil)
Bunurile-serviciu cu gard ridicat de complexitate – cele doua componete sunt mutual legate intre ele (pachete de produse hardware-software)
Serviciile dependente de un bun material – serviciile de curierat
Serviciile pure - serviciile de consultanta (consultanta avocatiala, de marketing)
Revolutia tehnica in agricultura (…noi tehnologii si cresterea nivelului de viata caruia i se asociaza o noua grila de necesitati ).
Dezindustrializarea care a urmat anilor `60 si demararea fenomenului post-industrial au provocat metamorfoza pietei muncii.
3. Tertiarizarea specifica perioadei post-industriale a cunoscut modele diferite de la o tara la alta. in cadrul tarilor dezvoltate doua situatii sunt atipice: Japonia (sectorul secundar isi mentine ponderea in cadrul structurii ocupationale a populatiei) si S.U.A. (procesul de tertiarizare este intarziat prin cresterea initiala a ponderii activilor din domeniul industriei dupa care urmeaza perioada denumita “Great American Job” cand creste ponderea persoanelor antrenate in sectorul tertiar).
4. Dezvoltarea sectorului tertiar in calitate de corolar al activitatilor industriale - “Explozia serviciilor destinate industriei” - dezvoltarea acestora urmareste pe baza principiilor diviziunii muncii sa diminueze costurile unitare de productie (economii de scara, economii de gama, externalitati).
