label Cursuri autorenew 2025-09-29, 16:58 history_edu Cornila
Glandele endocrine (glandulae endocrine) sunt organe secretorii, lipsite de canal de excretie, producatoare de hormoni, pe care ii elibereaza direct in spatiul conjunctiv intercelular sau perivascular, de unde trec in mediul intern.

Hormonii actioneaza specific, in cantitati mici, la distanta de locul de elaborare, modeland desfasurarea proceselor biologice din diferite organe, tesuturi si celule. Ei controleaza si regleaza atat procese biologice generale (cresterea, diferentierea, maturarea, nutritia, metabolismul si reproductia), dar au si o actiune specifica asupra unor organe tinta. Hormonii pot fi efectori, cand actioneaza direct asupra tesuturilor si organelor tinta, si hormoni tropici sau trofici, cand actioneaza indirect asupra organismului prin intermediul altor glande endocrine.
Activitatea glandelor endocrine se reflecta in starea morfofunctionala a tesutului si organului tinta, excesul de hormon tropic determinand hiperplazia, intensificarea proceselor de sinteza si eliberarea produselor secretate, iar deficitul sau excesul in hormoni tropici influenteaza starea morfofunctionala a glandelor endocrine printr-un mecanism de conexiune inversa.



Sub coordonarea sistemului nervos si in interactiune cu acesta, glandele endocrine participa la reglarea functiei de integrare biologica a organismului, ambele actionand si ca mecanisme de autoreglare complementare, ce mentin homeostazia. Reglarea nervoasa este de scurta durata, in timp ce reglarea endocrina se realizeaza mai lent, cu efecte mai prelungite ca durata in timp. Interrelatiile sistemului nervos cu glandele endocrine se realizeaza, in principal, prin intermediul hipofizei si al glandelor suprarenale, glanda hipofiza avand conexiuni cu hipotalamusul, iar glandele medulosuprarenale cu sistemul nervos simpatic.

Activitatea glandelor endocrine este completata si continuata prin activitatea unor grupuri de celule sau a unor celule solitare, diseminate in alte strucutri decat glandele endocirne si care alcatuiesc sistemul neuroendocrin difuz, denumit pana nu demult sistem APUD, ce produce amine biogene, cu activitate endocrina locala.
Glandele endocrine sunt constituite din celule secretorii, inconjurate de tesut conjunctiv bogat in capilare sanguine si limfatice. Structura glandelor endocrine cuprinde pe de o parte capsula si stroma, intotdeauna de origine mezodermica, iar pe de alta parte parenchimul, care poate proveni din toate cele trei foite embrionare (ecto-, mezo- si endoderm). Atunci cand parenchimul, stroma si capsula sunt de origine mezodermica, glandele endocrine sunt omogene.

Glandele endocrine omogene au stroma redusa, iar relatiile dintre parechim si stroma sunt relativ simple. Ele produc hormoni steroizi. Stroma lor isi pastreaza posibilitatea de a se diferentia in tesut endocrin.
Glandele endocrine heterogene au stroma de origine mezodermica, in timp ce parenchimul lor poate proveni din ectoderm si endoderm. Ele au o stroma abundenta, secreta hormoni de natura proteica, iar relatiile epitelio-mezenchimatoase sunt complexe.