Preocuparea pentru ceea ce numim „eficienta" este veche. in general se accepta ca eficienta reflecta capacitatea unei cauze de a produce efecte si ca eficienta implica drept cauza o natura organizata, de regula omul. Provenienta notiunii este atribuita de catre unii autori1 vechilor greci, care prin Oikonomia, Oikonomos, exprimau ordinea in cheltuieli si in conducerea unei case – „oiko” pe baza de lege - „nomos”.
In literatura germana de specialitate gasim termenul de Wirtschaftlichkeit, care a fost tradus in limba romana prin rationalism economic2, iar apoi prin eficienta economica. In lucrarea Business a americanului Herbert Casson se folosea termenul eficiency prin care se intelege in limba engleza facultatea cu ajutorul careia se obtin rezultate marite cu minimum de forte.
Faurirea unei economii modeme impune dozarea corespunzatoare ca volum si structura a diferitelor activitati, infaptuirea lor in conditii de eficienta. Problemele teoretice si practice ale eficientei economice au preocupat si continua sa preocupe tot mai intens gandirea economica, vizand diferentiat, abordarea conceptului „eficienta economica", a modalitatilor de exprimare si identificarea cailor de sporire a eficientei economice in diferite ramuri si sectoare. Nu s-a ajuns la un consens. Dimpotriva, in sprijinul afirmatiei redam in sinteza cateva opinii.
Astfel s-a apreciat ca „eficienta in general este raportul dintre efectul util (rezultat) si cheltuielile facute pentru obtinerea lui”5. Ca trebuie facuta distinctia dintre eficienta tehnica si cea economica6 si ca exprimand relatii economice, aceasta notiune (eficienta economica - n.n.) constituie o categorie economica.7 A. Negucioiu aprecia ca eficienta activitatii economice trebuie cercetata in functie de toate momentele procesului unic al reproductiei . S-a afirmat apoi ca eficienta economica constituie o categorie care s-a stabilizat, putand fi exprimata prin raportul dintre venitul net si fondurile de productie.8 Subliniindu-se sinonimia notiunii de eficienta cu cea de eficacitate : eficienta (efficere = a efectua) si eficacitate (efficax - efficacis = care are efecte dorite), I. Romanu aprecia ca in sensul cel mai general eficienta este atributul unei actiuni, al unei persoane sau al unui lucru de a produce efecte cat mai favorabile pentru societate; al doilea sens, mai restrictiv, al eficientei, compara rezultatele unei actiuni cu resursele consumate pentru infaptuirea acesteia.
CUPRINS
CAP. 1. EFICIENtA ECONOMICa A INVESTItIILOR 5
1.1. Continutul categoriei eficienta economica a investitiilor 5
1.1.1. Coordonatele abordarii sistemice a eficientei economice 5
1.1.2. Continutul complex si trasaturile eficientei economice a investitiilor 9
1.2. Efort si efecte in investitii: elemente si determinari 11
1.3. Premise teoretico-metodologice ale evaluarii eficientei economice a investitiilor 17
1.3.1. Metode de evaluare 17
1.3.2. Indicatorii - caracterizare generala 18
1.3.3. Criterii de apreciere si optimizare a eficientei economice a investitiilor 23
CAP. 2. INDICATORII STATICI 26
2.1. Continutul si necesitatea evaluarii statice 26
2.2. Sistemul de indicatori statici 26
2.2.1. O prezentare caracterologica 26
2.2.2. Locul si rolul indicatorilor naturali in analiza eficientei economice a investitiilor 27
2.3. Indicatorii generali 29
2.4. Indicatorii de baza 32
2.5. Indicatori specifici unor obiective, activitati si sectoare economice si sociale 41
Indicatori economici si de eficienta economica a investitiilor pentru obiective cu activitate de comert exterior 41
CAP. 3. METODE FINANCIARE DE EVALUARE A PROIECTELOR DE INVESTItII. INFLUENtA FACTORULUI TIMP ASUPRA 44
PROCESULUI INVESTItIONAL 44
3.1. Influenta factorului timp asupra investitiilor in perioada de edificare a obiectivului 44
3.2. Tehnica discontarii. Calculul principalilor indicatori dinamici ai eficientei economice a investitiilor 47
3.3. Indicatorii Bancii Mondiale 51
3.3.1. Angajamentul de capital 51
3.3.2. Raportul dintre veniturile totale actualizate si costurile totale actualizate 52
3.3.3. Venitul net actualizat (valoarea actualizata neta totala) 53
3.3.4. Indicele de profitabilitate 54
3.3.5. Rata interna de rentabilitate a unui proiect de investitii (RIR) 55
3.3.6. Cursul de revenire net actualizat (Testul Bruno) 55
CAP. 4. DECIZIA DE INVESTItII ŞI DEZINVESTItII 57
4.1. Continutul deciziei de investitii si modalitatile de abordare 57
4.1.1. Contextul teoretic general al deciziei de investitii 57
4.1.2. Decizia de investitii intr-o schema logica 59
4.1.3. Decizia de investitii in context procesual 61
4.2. Caracterul complex al deciziei de investitii 62
4.3. Decizia de investitii sub incidenta riscului 63
4.3.1. Riscuri in investitii 63
4.3.2. Metode de analiza a riscului in investitii 65
4.4. Reflectarea deciziei de investitii in practica social-economica din tara noastra 69
4.5. Dezinvestitia in context decizional financiar 70
4.5.1. Cu privire la conceptia strategica a dezinvestitiei 70
4.5.2. Procesul dezinvestitiei 72
4.5.3. Rationamentul privind oportunitatile in raportul dezinvestitie-reinvestitie 73
CAP. 5. POLITICA DE INVESTItII 75
5.1. Importanta investitiilor pentru asigurarea cresterii economice a firmei 75
5.2. Elementele financiare ale unei investitii in mediul cert 76
5.3. Ajustarea ratei de actualizare in functie de risc 79
CAP. 6. POLITICA DE FINANtARE ŞI COSTUL CAPITALULUI 82
6.1. Abordari preliminare 82
6.2. Analiza comparativa a surselor de finantare aflate la dispozitia firmei 86
6.3. Finantare publica sau finantare privata? 90
BIBLIOGRAFIE 92
