Liberalismul constituie una dintre cele mai complete si marcante doctrine ale societati moderne si contemporane. Pentru prima oara termenul de liberalism apare la lexicograful Claude Boiste in 1823, fiind asociat cu lupta pentru libertate a burgheziei si avand o dubla semnificatie atat politica cat si economica.
In general termenul de liberalism a sintetizat ansamblul aspiratiilor si revendicarilor innoitoare din societatea europeana dintre mij. sec.al XVII-lea si al XIX-lea. In primele sale manifestari liberalismul a vizat domeniul politic fiind sinonim cu inlaturarea absolutismului, impunerea principiului separarii puterii, a statului de drept, a reprezentativitatii si a drepturilor si libertatii cetatenilor.
In plan economic in esenta sa liberalismul urmarea: inlaturarea relatiilor de productie feudale, a modului de organizare si exploatare a muncii iobagiste; inlaturarea oricarui fel de constrangere economica; diminuarea si restrangerea rolului statului in viata economica; proclamare libertatii tranzactiilor economice.
Liberalismul a marcat aparitia unei noi orientarii in gandirea politica dar si economica. In domeniul economic noua gandire s-a remarcat prin urmatoarele elemente: a fost conceptia care a transferat centrul cercetarilor economice din sfera circulatiilor marfurilor in sfera producerii acestora ; a creat, introdus si dezvoltat un nou mod de cercetare si investigare a economicului. A inlaturat empirismul si descriptivismul mercantelist, punand accent pe analiza logica – teoretica bazata pe noi metode si procedee ca: inductia, deductia, folosirea statisticii si matematici; a marcat trecerea cercetarii de la nivelul individual la analiza de ansamblu a legaturilor economice la scara sociala, nationala si internationala; a marcat inceperea cunoasterii stiintifice a economiei de piata complete; liberalismul a impus aspiratia spre libertatea de miscare. In domeniul economic aceasta a insemnat deplina libertate de actiune a agentilor economici, precum si consacrarea liberei concurente in tranzactiile dintre popoare; a impus individualismul conform caruia deciziile cele mai eficiente si concrete le pot lua agentii economici privati in opozitie cu autoritatea publica-statul, sau cu diferite colectivitati mai mult sau mai putin cuprinzatoare;