In general termenul de liberalism a sintetizat ansamblul aspiratiilor si revendicarilor innoitoare din societatea europeana dintre mij. sec.al XVII-lea si al XIX-lea. In primele sale manifestari liberalismul a vizat domeniul politic fiind sinonim cu inlaturarea absolutismului, impunerea principiului separarii puterii, a statului de drept, a reprezentativitatii si a drepturilor si libertatii cetatenilor.
In plan economic in esenta sa liberalismul urmarea: inlaturarea relatiilor de productie feudale, a modului de organizare si exploatare a muncii iobagiste; inlaturarea oricarui fel de constrangere economica; diminuarea si restrangerea rolului statului in viata economica; proclamare libertatii tranzactiilor economice.
Liberalismul a marcat aparitia unei noi orientarii in gandirea politica dar si economica. In domeniul economic noua gandire s-a remarcat prin urmatoarele elemente: a fost conceptia care a transferat centrul cercetarilor economice din sfera circulatiilor marfurilor in sfera producerii acestora ; a creat, introdus si dezvoltat un nou mod de cercetare si investigare a economicului. A inlaturat empirismul si descriptivismul mercantelist, punand accent pe analiza logica – teoretica bazata pe noi metode si procedee ca: inductia, deductia, folosirea statisticii si matematici; a marcat trecerea cercetarii de la nivelul individual la analiza de ansamblu a legaturilor economice la scara sociala, nationala si internationala; a marcat inceperea cunoasterii stiintifice a economiei de piata complete; liberalismul a impus aspiratia spre libertatea de miscare. In domeniul economic aceasta a insemnat deplina libertate de actiune a agentilor economici, precum si consacrarea liberei concurente in tranzactiile dintre popoare; a impus individualismul conform caruia deciziile cele mai eficiente si concrete le pot lua agentii economici privati in opozitie cu autoritatea publica-statul, sau cu diferite colectivitati mai mult sau mai putin cuprinzatoare;
