La scurt timp dupa ce E. F. Codd a descris structura bazei de date relationale, in colectivul de la IBM s-a realizat un prototip de sistem de management al bazelor de date relationale, numit System R, impreuna cu un limbaj dedicat (pentru a crea si a opera cu bazele de date relationale), numit SEQUEL (Structured English QUEry Language).
Expresiile din SEQUEL seamana cu propozitiile din limba engleza, fiind desigur mai structurate. In paralel firma IBM a scos pe piata produse cu baze de date relationale, bazate pe System R. Dar cu un limbaj putin diferit de SEQUEL. Astfel ca l-a botezat SQL, eliminand vocalele din Sequel si trecand la pronuntia "es-qu-el". Chiar daca sunt autori care considera ca SQL provine de la Structured Query Language, nu e in mod direct adevarat. in 1979, Corporatia Oracle introduce prima implementare a SQL in varianta comerciala.
In scurt timp SQL devine un standard industrial pentru bazele de date relationale. Institutul National American de Standarde (ANSI) l-a adoptat ca limbaj standard pentru gestiunea bazelor de date (RDBMS), inca in anul 1986. Organizatia Internationala de Standarde (ISO) a adoptat deasemenea SQL ca limbaj standard pentru RDBMS. Toate RDBMS-urile suporta unele forme de SQL si toti vanzatorii de astfel de sisteme s-au aliniat sau intentioneaza sa se alinieze la standardele ANSI. Asta nu inseamna ca nu mai apar diferente. Chiar si la produsele aceleasi firme pot fi semnalate diferente in implementarea limbajului SQL.
