Obiectivele cursului
Prin tematica cursului se urmareste pregatirea teoretico-metodologica a studentilor sectiei de Psihopedagogie Speciala. Ne propunem sa le transmitem informatii privind conceptul de tulburare de limbaj si formele acesteia; elemente de fonetica articulatorie si acustica; modalitati de organizare a muncii logopedice (depistare, examinare si diagnosticare); etiologia, simptomatologia si terapia tulburarilor de limbaj.
Tematica cursului
1. Elemente de psihofiziologie si fonetica articulatorie si acustica.
a) organizarea corticala si componentele limbajului
b) teorii ale achizitiei limbajului
c) stadiile achizitiei limbajului
d) aparatul vorbirii;
e) teorii despre fonatie;
f) elemente de fonetica articulatorie;
g) elemente de fonetica acustica;
h) ortofonia
2. Organizarea activitatii logopedice:
a) dinamica tulburarilor de limbaj;
b) organizarea functionala a cabinetului logopedic;
c) documentatia de cabinet; fise logopedice;
3. Examinarea logopedica:
d) caracteristicile examenului logopedic complex;
e) combinarea lui cu examenul psihologic;
f) depistarea si examinarea selectiva;
g) examinarea propriu-zisa si diagnosticul logopedic;
h) realizarea diagnosticului diferential, a prognosticului si indicarea masurilor recuperatorii.
4. Normal si patologic in limbaj:
a) discriminarea fiziologic-patologic in vorbirea copilului;
b) raportul vorbire-miscare intre normal si patologic;
c) specificul interventiei logopedice la prescolari si scolari;
5. Tulburarile de voce si corectarea lor:
a) examinarea procesului de fonatie;
b) caracterizarea tulburarilor de voce: disfonia, afonia, fonastenia, rinofonia;
c) corectarea tulburarilor de voce: metode, mijloace; exercitii.
6. Tulburarile de pronuntie si corectarea lor:
a) semnificatia psihologica a tulburarilor de pronuntie; alterarea laturii fonetice ca expresie a tulburarilor fonoarticulatorii; defectele de pronuntie ca simptom in majoritatea tulburarilor verbale;
b) clasificarea si descrierea tulburarilor de pronuntie. Nivelurile pronuntiei defectuoase a sunetelor verbale. Formele tulburarilor de pronuntie;
c) Dislalia. Etiologie; clasificare; simptomatologie. Terapia dislaliilor;
d) Rinolalia. Etiologie; clasificare; simptomatologie. Terapia rinolaliilor;
7. Tulburari de vorbire
a) Mecanisme perceptiv-auditive;
b) Definire, forme, examinare, diagnostic;
c) Tehnici de reeducare
8. Modalitati de diagnosticare si planificare a terapiei tulburarilor de limbaj
Curs 1-4
ELEMENTE DE PSIHOFIZIOLOGIA LIMBAJULUI sI FONOARTICULAtIE
Obiective:
- Prezentarea catorva cercetari si perspective in domeniul limbajului si comunicarii vizand vizand fundamentele psihofiziologice ale acestora
- Teorii ale achizitiei limbajului
- Stadiile achizitiei limbajului
- Cunoasterea elementelor anatomo-fiziologice ale limbajului verbal oral;
- insusirea conceptelor de baza din perspectiva foneticii articulatorii si acustice.
Cuvinte cheie:
Zone corticale, producarea vorbirii, perceptia vorbirii, laringe, organe bucale active/pasive, tonuri, zgomote, inaltimea sunetelor, intensitatea sunetelor, fonatia, articulatia, vocale, consoane.
I. 1. Elemente de psihofiziologia limbajului
1.1. Organizarea corticala a limbajului
Stimularea corticala si inregistrarile efectuate in cazul bolnavilor de epilepsie au adus o contributie importanta la realizarea localizarii cerebrale a limbajului. Folosindu-se aceste tehnici au fost separate ariile ca deservesc limbajul, senzatiile, motricitatea. Cercetari efectuate de diferiti cercetatori (Penfield & Roberts, Ojeman & Whitaker citati de Kertesz, 1994) au demonstrat ca intr-adevar aria lui Broca are o importanta deosebita in denumirea cuvintelor si ca limbajul apare organizat in jurul scizurii lui Sylvius.
inregistrarile neurologice din girusul temporal superior arata activarea acestei zone in procesul de ascultare a materialului verbal si mai ales in diferentierea fonologica. Diferentele de intelegere sau flexibilitatea verbala au fost asociate cu schimbarile in patternurile de descarcare neuronala din girusul temporal inferior si median. inregistrarile din lobul temporal median au aratat activarea acestei zone in momentul receptionarii anumitor stimuli ce denumesc cuvinte. Aceasta regiune pare sa codeze stimuli distincti intr-un anumit context cu un mare grad de specificitate (Kertesz, 1994).
