In practica tarilor cu experienta in domeniul evidentierii economice a mediului, exista doua modalita ti de exprimare a acestei legaturi, si anume: adoptarea indicatorului “costul de mediu” sau a indicatorului “cheltuieli de protectia mediului”.
Costul de mediu este o categorie economica universal acceptata si reprezinta acea parte a utilizarilor care compenseaza consumul de mijloace de productie si forta de munca, in conditiile tehnice, organizatorice si de
gestiune, pentru obtinerea unui serviciu de mediu. Continutul costului este legat de consumul de factori care l -a ocazionat si care, pentru a putea fi urmarit si evidentiat, trebuie sa aiba o exprimare valorica. Deci, costul este
expresia valorica a tuturor factorilor consumati pentru producerea serviciilor de mediu si imbraca forma cheltuielilor suportate de producatorul de servicii de mediu.
Cu alte cuvinte, la baza costului stau consumurile de munca vie si materializata exprimate valoric, consumuri care imbraca forma cheltuielior de productie si de distributie suportate de producatorii de servicii specifice de mediu. Nu trebuie confundate notiunile de cost si cheltuiala. Pentru a fi mai concludent putem spune ca cheltuiala este sinonima cu o plata, reprezentind un flux financiar, iar factorul care hotaraste ca o cheltuiala constituie un element de cost este consumul. Cheltuiala poate fi simultana, ulterioara sau anterioara efectuarii consumului. Distinctia dintre cei doi indicatori consta in faptul ca la nivelul costului sunt incluse numai consumurile materiale si de munca pentru o perioada (luna, an), pe cand cheltuielile cuprind intregul circuit financiar ocazionat de actiunile de mediu.
