Romania, ca toate tarile din Europa Centrala si de Est, a aderat la Uniunea Europeana, cu toate avantajele si obligatiile care decurg de aici. Finitudinea resurselor si supragenerarea de deseuri ne pun in fata rezolvarii celei mai dificile probleme care i s-a pus vreodata omenirii si anume, co¬mutarea de la orientarea spre productie, la orientarea spre conservare.
Aceasta chestiune nu este o datorie ecologica, ci una economica. Ea cere o schimbare fundamentala a paradigmei de baza a dezvoltarii economice. Daca definim sistemul economic durabil ca sistem care, in aceasta forma, poate fi continuat pe o perioada nedeterminata de timp, ne dam seama ca actualele sisteme economice orientate exclusiv spre productie nu mult durabile, pentru ca ele continua sa arunce in mod unilateral substante care nu au fost niciodata acolo, intr-un mediu limitat si refuza sa contabilizeze in costuri daunele aduse prin exploatarea resurselor, mai ales a celor regenerabile.
Un sistem economic durabil nu poate fi decat un sistem care se bazeaza pe un maxim de lanturi inchise si pe un minimum de eliminare de deseuri de orice fel.
Folosind terminologia lui Thomas Kulm, pasirea spre un astfel de sistem economic inseamna o schimbare de paradigma cruciala careia ome¬ni¬rea este nevoita sa-i faca fata.
CUPRINS
INTRODUCERE
CAP. I. STAREA PLANETEI
1.1. Rapoartele Clubului de la Roma
1.2. Noua ordine economica internationala
1.3. Dezavantajul de a fi in „Lumea a treia”
1.4. Energia
1.5 Viitorul economiei mondiale in urmatorii 200 de ani
1.6. Worldwatch Institute – Washington
1.7. Componentele dezvoltarii durabile
CAP. II. ELEMENTE DE MANAGEMENTUL MEDIULUI
2.1. Conceptualizari
2.2. Degradarea mediului
2.3. Clubul de la Roma
2.4. Economie – Ecologie
2.5. Atitudinea fata de mediu
2.6. Dezvoltarea durabila
CAP. III. PROBLEME GLOBALE ALE MEDIULUI
3.1. Efectul de sera si incalzirea globala
3.2. Diminuarea stratului de ozon
3.3. Pierderea de biodiversitate
CAP. IV. POLITICI ECONOMICE DE MEDIU
4.1. Medii de afaceri ecologice
4.2. Sisteme si scheme de management de mediu
CAP. V. POLUAREA
5.1. Poluarea aerului
5.1.1. Poluantii gazosi
5.1.2. Ploile acide
5.1.3. Masuri de combatere a ploilor acide
5.2. Poluarea solului
5.2.1 Poluarea cu ingrasaminte chimice si pesticide
5.2.2. Alte produse care polueaza aerul
5.3. Poluarea apei
5.3.1. Poluarea fizica a apei
5.3.2. Poluarea chimica a apelor
5.3.3. Poluarea biologica a apelor
CAP. VI. ECONOMIA
6.1. Autodistrugerea economiei
6.2. Lectii din trecut
6.3. Problematica Chinei
6.4. Accelerarea istoriei
6.5. Restructurare versus declin
6.6. Semne de stres: clima si apa
6.6.1 Cresterea temperaturii
6.6.2. Topirea ghetarilor
6.6.3. Ridicarea nivelului marii
6.6.4. Furtuni distrugatoare
6.6.5. Fluvii secate complet
6.6.6. Cotele apelor subterane in scadere
6.6.7. Confruntarea cu lipsa de apa
6.7. Semne de stres: Baza biologica
6.7.1. Zonele de pescuit intra in colaps
6.7.2. Padurile se restrang
6.7.3. Degradarea pasunilor
6.7.4. Eroziunea solurilor
CAP. VII. EVALUAREA IMPACTULUI PROIECTELOR MARI DE INFRASTRUCTURa ASUPRA MEDIULUI AMBIANT
CAP. VIII. CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABILa
8.1. Generalitati
8.2. Contextul global
8.2.1. Istoric
8.2.2. Semnificatii
8.2.3. Definitii
8.2.4. Particularitati de abordare
8.2.5. Progrese si initiative pe plan extern
8.2.6. Contextul intern (Romania)
8.3. Dezvoltarea durabila a mediului construit
CAP. IX. STRATEGII ŞI POLITICI DE DEZVOLTARE DURABILa
9.1. Habitatul si dezvoltarea asezarilor umane
9.2. Biosfera, societatea si tehnosfera
9.3. Orasul si urbanizarea
9.4. Arhitectura si urbanismul
9.5. Strategii si politici de dezvoltare urbana
9.6. Programe de dezvoltare urbana
CAP. X. POLITICA DE MEDIU A UNIUNII EUROPENE
10.1. Linii directoare ale politicii ecologice a UE
10.1.1. Ratiuni legislative ale politicii ecologice a UE
10.1.2. Noi dimensiuni ale Politicii Ecologice ale Uniunii Europene
10.1.3. Eticheta ecologica (eco-eticheta)
10.1.4. Agentia Europeana pentru Mediu
10.2. Instrumente economice ale politicii ecologice
10.2.1. Valente si limite ale instrumentarului economic
10.2.2. Tipuri de taxe ambientale
CAP. XI. PROGRAMUL „NATURA 2000”
11.1. Ce este Programul „Natura 2000”?
11.2. Legislatia nationala
11.3. Ariile naturale protejate
11.4. Implicarea autoritatilor locale
11.5. Drepturile noastre
11.6. Actiuni daunatoare care au dus la reducerea fondului natural
CAP. XII. DEZVOLTAREA DURABILa iN SOCIETATEA BAZATa PE CUNOAŞTERE
12.1. Conceptul de dezvoltare durabila
12.2. Performanta si economie de piata
12.3. Relatia: „Ştiinta – Tehnologie”
12.4. Economia bazata pe cunoastere
12.5. Managementul bazat pe cunoastere
CAP. XIII. MANAGEMENTUL MEDIULUI PENTRU DEPOZITUL ECOLOGIC DE DEŞEURI AL MUNICIPIULUI ARAD.
STUDIU DE CAZ
13.1. Descrierea terenului
13.1.1. Proprietatea actuala
13.1.2. Utilizarea actuala a terenului
13.1.3. Folosirea de teren din imprejurimi
13.1.4. Utilizarea chimica
13.1.5. Topografie si scurgere
13.1.6. Tipurile de sol ale zonei. Caracteristicile solurilor si modul de folosire al acestora
13.1.7. Autorizatii curente
13.2. Detalii de planificare
13.2.1. Aerul
13.2.2. Apa
13.2.3. Dezvoltarea, compozitia si cantitatea biogazului
13.2.4. Modificari de pozitie si transformari ale corpului rampei
13.3. Incidente legate de poluare
13.4. Conditiile cladirilor
13.5. Raspuns de urgenta
13.6. Istoricul terenului
13.7. Recunoasterea terenului
13.8. Deseuri
13.8.1. Constructia rampei ecologice
13.8.2. Natura si scopul rampei ecologice
13.8.3. Tehnologia de operare
13.8.4. Transportul
13.8.5. Evidenta deseurilor si jurnalul de operare
13.8.6. Reabilitarea
13.9. Poluarea apelor subterane
13.10. Poluarea apelor de suprafata
13.11. Poluarea aerului
13.12. Calitatea levigatului
13.13. Poluarea solului
13.14. Biogazul
13.15. Concluzii si recomandari
BIBLIOGRAFIE SELECTIVa
Managementul mediului si dezvoltarea durabila
label
Cursuri
calendar_month
2010-12-02, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:58
history_edu
FLORIN DUMESCU
