Intr-un articol publicat in 1996, Andrew Silke, un reputat sociolog american, incerca sa explice dificultatea definirii terorismului, in sensul gasirii unei definitii operationale unanim acceptate, apeland la exemplul unei parabole celebre – cea a elefantului pipait de trei orbi. Astfel, terorismul ar fi un elefant, iar toti cei care doresc sa il defineasca, „orbi” fiind, in sens metaforic, ar incerca sa il descrie prin intermediul unei simple atingeri.
In povestea de origine asiatica, orbii cred, fiecare, ca este vorba de un copac, un sarpe sau o pasare, dupa ce ating piciorul, trompa sau urechea animalului. La fel fac, sustine Silke, si analistii fenomenului terorismului; ei se lasa inselati prin faptul ca se concentreaza asupra unui aspect particular al problemei si ignora, astfel, imaginea de ansamblu. Intr-adevar, nu exista, in lumea academica, o definitie unanim acceptata pentru conceptul de „terorism”. Toate formularile propuse de diversi analisti au fost respinse, considerate fiind presa specifice sau, dimpotriva, mult prea generale. Unul dintre cei mai importanti autori in materie, americanul Walter Laqueur, insista asupra a ceea ce s-ar putea numi „cel mai mic numitor comun” al variatelor definitii propuse: „Orice definitie a terorismului care ar merge dincolo de ideea utilizarii sistematice a crimei, ranirii si distrugerii, ori a amenintarii cu acestea in scopuri politice este condamnata la o controversa fara sfarsit.”
In ultimele decenii, dezbaterea asupra celei mai potrivite definitii a terorismului a condus la cristalizarea a doua curente de gandire. Unii teoreticieni sustin ca terorismul nu este altceva decat o manifestare a razboiului, o forma de lupta armata. Cealalta tabara considera terorismul drept un fenomen cu totul si cu totul special, deosebit de celelalte forme de violenta sociala (ultima categorie este si cei mai numeroasa).
Mass-media si terorismul
label
Cursuri
calendar_month
2010-04-10, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:57
history_edu
George Surugiu
